Inima unui astronaut care a stat un an pe Stația Spațială Internațională (SSI) și-a diminuat greutatea cu 27%, potrivit unu studiu publicat în revista Circulation și preluat de New York Times, scrie libertatea.ro.

Scott Kelly, astronautul cu pricina, a stat în spațiu între 2015 și 2016. Inima acestuia s-a adaptat la gravitația redusă și nu a devenit disfuncțională, iar starea de sănătate a americanului a rămas rezonabilă. Fără atracția gravitațională de pe Terra, inima nu mai trebuie să mai pompeze atât de mult și se atrofiază din cauza folosirii unui ritm mai puțin alert, notează studiul.

Micșorarea s-a produs, deși Kelly a avut permanent activități sportive. Șase zile din șapte el alerga 30-40 de minute pe bandă sau pedala pe o bicicletă statică. În plus, el a făcut și alte exerciții fizice.

Astronautul avea 51 de ani când a stat pe SSI. Potrivit datelor studiului, greutatea ventriculului stând a scăzut de la 189 la 138 de grame.

Adaptarea corpului, importantă pentru călătoriile către Marte NASA finanțează studii care să vadă ce se întâmplă exact cu corpul oamenilor care stau cel puțin un an în spațiu. Concluziile sunt extrem de importante pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman către Marte, care ar urma să debuteze după anul 2030.

O misiune pe Marte poate dura peste doi ani. În acest timp, corpul oamenilor poate fi afectat în multe feluri. De exemplu, mușchii se pot atrofia sau pot apărea probleme de vedere. Va apărea și stresul, iar astronauții trebuie să se lupte și cu plictiseala, fiind închiși într-un spațiu mic atât de mult timp.

Cercetătorii au concluzionat că inima se adaptează destul de bine, însă se întreabă ce se întâmplă dacă în drumul spre Marte astronautul se îmbolnăvește și nu mai poate face exerciții fizice. El ar ajunge acolo cu o inimă slăbită, ceea ce nu este deloc bine, mai arată sursa citată.