Creierul fiecărui individ ar avea propriul său mod de a face conexiuni, iar identificarea acestora ar permite aplicarea unor metode mai eficiente de luptă împotriva anumitor boli. Această informație ar putea bulversa comunitatea științifică, este de părere slate.fr.

Cercetătorii afirmă, într-un studiu apărut în revista Nature Neuroscience, că au reușit să stabilească profilul neurologic al mai multor indivizi datorită imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (IRMF). Studiul s-a desfășurat pe 126 de pacienți, participanți la "The Human Connectome Project", al cărui obiectiv este cartografierea creierului pentru a strânge date în vederea luptei împotriva unor boli ca autismul, Alzheimer sau schizofrenia.

Activitatea lor cerebrală a fost testată în șase situații diferite: în stare de repaos, când ascultau o istorisire, încercând să rezolve probleme matematice etc.

Fiecărui participant la cercetare i-au fost analizate apoi conexiunile între 268 de regiuni ale creierului. Scopul experimentului a fost să se afle cum interacționează regiunile. "Închipuiți-vă că doi instrumentiști cântă în același timp. În loc să măsurăm forța cu care cântă fiecare instrumentist, măsurăm sincronizarea muzicii lor", scrie Nature Neurosciences.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că fiecare activitate cerebrală ar fi unică, asemenea unei amprente digitale. Pornind de la IRMF, ei au putut identifica fiecare individ și stabili capacitatea lor de a rezolva teste de logică.

Aceste progrese ar putea, cu timpul, să fie extrem de utile în prevenirea anumitor boli. Compararea activității cerebrale ale aceluiași individ în momente diferite ale vieții ar permite stabilirea riscului pe care îl are pacientul să dezvolte boli ca schizofrenia, depresia sau Alzheimer.

Ar fi o soluție pentru a depista mai bine persoanele susceptibile să se îmbolnăvească de aceste patologii.