Studiu: Mai puţin de 30% dintre speciile de plante şi animale din Australia sunt studiate
FOTO: publika.md
Australia trebuie să cerceteze mai rapid cele peste 400.000 de specii de animale şi plante nedocumentate şi nedenumite, altfel multe vor deveni extincte înainte să fie identificate, au avertizat oamenii de ştiinţă, scrie agerpres.ro.
Pe teritoriul Australiei trăieşte un număr estimat de 600.000 de specii, dintre care unele se găsesc doar aici, însă din acestea, doar 30% au fost descoperite, cercetate şi botezate, a precizat vineri Academia Australiană de Ştiinţă.
Va fi nevoie de 400 de ani în ritmul de ''muncă normal'' pentru identificarea şi cercetarea noilor specii, însă după această perioadă, multe vor fi deja dispărute, spun oamenii de ştiinţă.
Academia, împreună cu Royal Society Te Aparangi din Noua Zeelandă, au dat publicităţii o planificare pe zece ani pentru accelerarea procesului de descoperire şi clasificarea a noilor specii.
Expertul australian în clasificarea plantelor, Kevin Thiele, care a coordonat realizarea planificării, a spus că într-un an doar aproximativ 2.500 de noi specii au fost descoperite şi numite în Australia - ceea ce oricum este mai mult decât în oricare altă ţară din lume.
''Documentarea biodiversităţii noastre este importantă - pentru conservare, biosecuritate, agricultură, sănătate umană şi animală şi pentru înţelegerea evoluţiei vieţii pe pământ'', le-a declarat Thiele reporterilor din Canberra.
Pentru a atrage mai multă atenţie asupra muncii lor, cercetătorii au început să dea nume de celebrităţi speciilor noi descoperite.
Spre exemplu, există peste zece specii, printre care patru doar în Australia, care poartă numele realizatorului de televiziune David Attenborough, unul dintre cei mai renumiţi naturalişti din lume, care şi-a manifestat sprijinul pentru planificarea pe zece ani.
Thiele a precizat că o specie de muscă cu posteriorul galben auriu a fost botezată după cântăreaţa Beyonce, iar o specie de molie poartă numele preşedintelui american Donald Trump.
Potrivit academiei, aproximativ 200 de specii de ţânţari australieni nu au fost niciodată clasificaţi, ceea ce subliniază nevoia unui sprijin susţinut pentru taxonomie - ştiinţa clasificării -, întrucât insectele provoacă mai multe victime umane decât orice alt animal de pe planetă.
Alte specii care au nevoie de studiu taxonomic sunt bureţii marini, care conţin mulţi compuşi utili în descoperirea unor noi medicamente, inclusiv antibiotice pentru bacterii multidrog rezistente, mai precizează Academia.
Profesor la Universitatea Western Sydney, Thiele spune că fiecare specie extinctă este o şansă pierdută.
Australia şi Noua Zeelandă reprezintă mai puţin de 10% din suprafaţa de uscat a Terrei, dar găzduieşte peste 70% dintre specii.
Cu toate că denumirea unei specii nu va opri extincţia, Thiele a spus că este ''un prim pas important'' în demersul de a reduce această posibilitate.
''Imaginaţi-vă o lume în care n-ar exista nume pentru fiinţe, pentru lei, tigrii, eucalipţi - ar fi imposibil să facem multe, multe lucruri'', a spus acesta.
În prefaţa documentului care conţine planul de clasificare, Attenborough a scris că simultan cu fenomenul speciilor ameninţate, fondurile şi resursele alocate descoperirii şi cercetării sunt reduse.
''Acest lucru are consecinţe pentru viitorul vieţii pe pământ'', a adăugat naturalistul.
Pe teritoriul Australiei trăieşte un număr estimat de 600.000 de specii, dintre care unele se găsesc doar aici, însă din acestea, doar 30% au fost descoperite, cercetate şi botezate, a precizat vineri Academia Australiană de Ştiinţă.
Va fi nevoie de 400 de ani în ritmul de ''muncă normal'' pentru identificarea şi cercetarea noilor specii, însă după această perioadă, multe vor fi deja dispărute, spun oamenii de ştiinţă.
Academia, împreună cu Royal Society Te Aparangi din Noua Zeelandă, au dat publicităţii o planificare pe zece ani pentru accelerarea procesului de descoperire şi clasificarea a noilor specii.
Expertul australian în clasificarea plantelor, Kevin Thiele, care a coordonat realizarea planificării, a spus că într-un an doar aproximativ 2.500 de noi specii au fost descoperite şi numite în Australia - ceea ce oricum este mai mult decât în oricare altă ţară din lume.
''Documentarea biodiversităţii noastre este importantă - pentru conservare, biosecuritate, agricultură, sănătate umană şi animală şi pentru înţelegerea evoluţiei vieţii pe pământ'', le-a declarat Thiele reporterilor din Canberra.
Pentru a atrage mai multă atenţie asupra muncii lor, cercetătorii au început să dea nume de celebrităţi speciilor noi descoperite.
Spre exemplu, există peste zece specii, printre care patru doar în Australia, care poartă numele realizatorului de televiziune David Attenborough, unul dintre cei mai renumiţi naturalişti din lume, care şi-a manifestat sprijinul pentru planificarea pe zece ani.
Thiele a precizat că o specie de muscă cu posteriorul galben auriu a fost botezată după cântăreaţa Beyonce, iar o specie de molie poartă numele preşedintelui american Donald Trump.
Potrivit academiei, aproximativ 200 de specii de ţânţari australieni nu au fost niciodată clasificaţi, ceea ce subliniază nevoia unui sprijin susţinut pentru taxonomie - ştiinţa clasificării -, întrucât insectele provoacă mai multe victime umane decât orice alt animal de pe planetă.
Alte specii care au nevoie de studiu taxonomic sunt bureţii marini, care conţin mulţi compuşi utili în descoperirea unor noi medicamente, inclusiv antibiotice pentru bacterii multidrog rezistente, mai precizează Academia.
Profesor la Universitatea Western Sydney, Thiele spune că fiecare specie extinctă este o şansă pierdută.
Australia şi Noua Zeelandă reprezintă mai puţin de 10% din suprafaţa de uscat a Terrei, dar găzduieşte peste 70% dintre specii.
Cu toate că denumirea unei specii nu va opri extincţia, Thiele a spus că este ''un prim pas important'' în demersul de a reduce această posibilitate.
''Imaginaţi-vă o lume în care n-ar exista nume pentru fiinţe, pentru lei, tigrii, eucalipţi - ar fi imposibil să facem multe, multe lucruri'', a spus acesta.
În prefaţa documentului care conţine planul de clasificare, Attenborough a scris că simultan cu fenomenul speciilor ameninţate, fondurile şi resursele alocate descoperirii şi cercetării sunt reduse.
''Acest lucru are consecinţe pentru viitorul vieţii pe pământ'', a adăugat naturalistul.