Mediatizarea terorismului îi determină la acţiune pe bolnavii mintali sau pe cei cu personalităţi fragile, dar ei nu trebuie confundaţi cu adevăraţii jihadişti, ale căror resorturi sunt înainte de toate politice, avertizează experţii, scrie agerpres.ro.

În cursul ultimilor ani, atacuri armate care păreau improvizate, deseori întreprinse cu lovituri de cuţit sau cu ajutorul unor vehicule, au fost comise de către bărbaţi care n-aveau nicio legătură cu mişcarea jihadistă, dar care sufereau de tulburări mintale sau de deficienţe psihice mai mult sau mai puţin grave.

Un studiu al DGSI (Serviciile de informaţii interne franceze) relevă că din 2010 până în 2016, din cele 71 de persoane implicate într-o acţiune teroristă în Franţa, 30 % sufereau de ''deficienţe psihologice''.

Psihiatrul Marc Sageman, fost agent al CIA în Pakistan, în prezent expert în cadrul justiţiei americane în numeroase procese jihadiste, a numit aceasta ''efectul copycat''.

''Comportamentele teroriste sunt mediatizate şi tinerii care au probleme psihiatrice îşi spun 'De ce să nu fac şi eu'', a explicat Sageman pentru AFP. ''Ei nu sunt deloc radicalizaţi, dar teroriştii sunt pe prima pagină a ziarelor, şi vor să facă acelaşi lucru'', a adăugat expertul.

''Mă gândesc la acel japonez care voia să se sinucidă în 2005. El a citit în presă despre atentatele de la Londra care au provocat 52 de morţi. El a încercat să-şi confecţioneze o vestă explozivă pentru a-şi detona încărcătura în metrou. Era forma sa de suicid. Vesta sa nu a funcţionat. A fost arestat de poliţie, care l-a întrebat de ce a făcut aceasta. Bărbatul a răspuns: ''Am văzut în ziar''.

După ce a studiat traiectoriile a sute de membri ai reţelei Al-Qaida, Sageman a ajuns la concluzia: ''Eşantionul meu arată că ei sunt într-o stare de sănătate mintală mai bună decât populaţia generală. Oamenii care trec la acţiune pentru a-i imita nu au probleme politice, ci diverse tulburări mintale. Trebuie să fim atenţi: a confunda persoane de acest fel cu adevăraţii terorişti înseamnă a te condamna să nu înţelegi nimic'', a spus Sageman.

O notă confidenţială a Unităţii de coordonare a luptei antiteroriste în Franţa (Uclat), datată octombrie 2017, dezvăluită săptămâna trecută de Le Figaro şi de care a luată cunoştinţă AFP, pune întrebarea: ''Teroriştii sunt oare 'nebuni' ?''

''Întrebarea nu este aceea de a defini o psihopatologie a teroristului, care nu poate fi găsită, ci de a observa că radicalizarea se bazează şi pe o serie de afecţiuni care au fost descoperite şi la alţi tineri cu comportament suicidar (ca liceenii americani ce comit un masacru în instituţia lor şi apoi se sinucid)'', scriu experţii de la Uclat.

Nota conchide: ''Crima politico-religioasă nu deţine monopolul 'nebuniei'. Dimensiunea psihologică a trecerii la acţiune se întâlneşte atât la autorii de acte teroriste cât şi la cei care comit infracţiuni de drept comun, ei având adesea un profil comun''.

Unii autori de masacre, chiar şi atunci când au fost revendicate de către gruparea jihadistă Stat Islamic (SI), vor rămâne probabil pentru totdeauna nişte mistere. Astfel, după mai puţin de un an de la atacul din Las Vegas, în care autorul a ucis 58 de persoane de la fereastra camerei sale de hotel, nimic deocamdată nu lasă să se înţeleagă motivaţiile atacatorului, Stephen Craig Paddock, un pensionar oarecare.

''Am spus de mai multe ori că masacrul din Nisa (86 de persoane ucise în iulie 2016 de către un tunisian de 31 de ani, care a intrat cu un camion în mulţime) nu ţine de jihadism'', a declarat recent pentru AFP Farhad Khosrokhavar, directorul pe probleme de cercetare de la Şcoala de înalte studii în ştiinţe sociale (EHESS).

''Am subliniat faptul că autorul atacului avea probleme mintale enorme, dar nimeni nu te ascultă. Sunt momente în care societatea este oarbă, şi face dintr-odată jocul Daesh (gruparea Stat Islamic). Este un joc de naivi pe care toată lumea îl joacă, cu toată sinceritatea'', a mai spus Khosrokhavar.