Studiu: O încălzire moderată a climei ar continua să ameninţe calota glaciară din Antarctica de Est
foto: publika.md
O încălzire mondială cu 2 grade Celsius ar putea fi suficientă pentru a face să se topească porţiuni considerabile din uriaşa calotă a Antarcticii de Est, fapt ce va determina o creştere globală a nivelului mării cu mai mulţi metri, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.
Până acum, experţii s-au interesat în special de vestul "continentului alb", care participă în mare parte la topirea actuală a gheţurilor terestre. Însă calota din estul Antarcticii, cea mai mare din lume, care înglobează aproximativ jumătate din rezerva de apă dulce de pe Terra, are porţiuni întinse aflate sub apă, iar acest aspect o face să devină foarte vulnerabilă în faţa fenomenului de încălzire, scrie agerpres.ro.
Cercetătorii au studiat straturile de sedimente marine depuse cu ocazia celei mai recente topiri a bazinului Wilkes, petrecută în urmă cu aproximativ 125.000 de ani. Ei au descoperit că o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturii globale ar determina o nouă topire a acestui bazin glaciar.
"Este pentru prima dată când vedem o demonstraţie directă a felului în care această parte a calotei a putut să se schimbe în trecut sub efectul unei încălziri destul de moderate", a explicat pentru AFP autorul principal al studiului, David Wilson, cercetător la Imperial College London.
"Amploarea schimbărilor, de această dată, va depinde de amploarea încălzirii, însă la o creştere de +2°C vom vedea o schimbare", a adăugat el.
Acordul pentru climă adoptat la Paris în 2015 de comunitatea internaţională vizează limitarea încălzirii sub pragul de 2°C în raport cu temperatura medie globală din perioada preindustrială - ştiind că din cele 2°C, temperatura planetară a crescut deja cu 1°C.
Potrivit autorilor studiului, dacă temperatura de pe Terra va menţine o creştere de +2°C timp de mai multe sute de ani, gheaţa din bazinul Wilkes va dispărea, ridicând nivelul global al mărilor şi oceanelor cu aproximativ patru metri.
Or, dacă emisiile de gaze cu efect de seră îşi vor păstra tendinţa actuală, Terra va depăşi cu mult acel prag de +2°C, iar creşterea medie a temperaturii globale va atinge +3°C sau chiar 4-5°C.
Cercetătorii au analizat eşantioane de sedimente extrase din mai multe perioade interglaciare, datând din urmă cu până la 450.000 de ani, în care nivelul oceanului planetar era mai mare cu câţiva metri decât nivelul actual.
"Pare probabil ca pierderea gheţii din calota Antarcticii de Est să fi contribuit la acele niveluri oceanice", a subliniat un alt autor al studiului, Kevin Walsh, cercetător la Universitatea Queensland.
Însă deşi Terra a cunoscut de mai multe ori temperaturi superioare celor actuale, încălzirea globală din prezent, asociată activităţilor umane, reprezintă o cu totul altă poveste, a subliniat David Wilson.
"Scala timpului pentru ciclurile interglaciare era de zeci de mii de ani. Astăzi, vorbim despre situaţii ce ar putea fi atinse până la sfârşitul acestui secol", a precizat acelaşi om de ştiinţă.
După părerea lui, "odată cu temperaturile mondiale care au atins deja +1°C, pierderea gheţii pare să fie inevitabilă dacă noi nu reuşim să ne reducem emisiile".
Până acum, experţii s-au interesat în special de vestul "continentului alb", care participă în mare parte la topirea actuală a gheţurilor terestre. Însă calota din estul Antarcticii, cea mai mare din lume, care înglobează aproximativ jumătate din rezerva de apă dulce de pe Terra, are porţiuni întinse aflate sub apă, iar acest aspect o face să devină foarte vulnerabilă în faţa fenomenului de încălzire, scrie agerpres.ro.
Cercetătorii au studiat straturile de sedimente marine depuse cu ocazia celei mai recente topiri a bazinului Wilkes, petrecută în urmă cu aproximativ 125.000 de ani. Ei au descoperit că o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturii globale ar determina o nouă topire a acestui bazin glaciar.
"Este pentru prima dată când vedem o demonstraţie directă a felului în care această parte a calotei a putut să se schimbe în trecut sub efectul unei încălziri destul de moderate", a explicat pentru AFP autorul principal al studiului, David Wilson, cercetător la Imperial College London.
"Amploarea schimbărilor, de această dată, va depinde de amploarea încălzirii, însă la o creştere de +2°C vom vedea o schimbare", a adăugat el.
Acordul pentru climă adoptat la Paris în 2015 de comunitatea internaţională vizează limitarea încălzirii sub pragul de 2°C în raport cu temperatura medie globală din perioada preindustrială - ştiind că din cele 2°C, temperatura planetară a crescut deja cu 1°C.
Potrivit autorilor studiului, dacă temperatura de pe Terra va menţine o creştere de +2°C timp de mai multe sute de ani, gheaţa din bazinul Wilkes va dispărea, ridicând nivelul global al mărilor şi oceanelor cu aproximativ patru metri.
Or, dacă emisiile de gaze cu efect de seră îşi vor păstra tendinţa actuală, Terra va depăşi cu mult acel prag de +2°C, iar creşterea medie a temperaturii globale va atinge +3°C sau chiar 4-5°C.
Cercetătorii au analizat eşantioane de sedimente extrase din mai multe perioade interglaciare, datând din urmă cu până la 450.000 de ani, în care nivelul oceanului planetar era mai mare cu câţiva metri decât nivelul actual.
"Pare probabil ca pierderea gheţii din calota Antarcticii de Est să fi contribuit la acele niveluri oceanice", a subliniat un alt autor al studiului, Kevin Walsh, cercetător la Universitatea Queensland.
Însă deşi Terra a cunoscut de mai multe ori temperaturi superioare celor actuale, încălzirea globală din prezent, asociată activităţilor umane, reprezintă o cu totul altă poveste, a subliniat David Wilson.
"Scala timpului pentru ciclurile interglaciare era de zeci de mii de ani. Astăzi, vorbim despre situaţii ce ar putea fi atinse până la sfârşitul acestui secol", a precizat acelaşi om de ştiinţă.
După părerea lui, "odată cu temperaturile mondiale care au atins deja +1°C, pierderea gheţii pare să fie inevitabilă dacă noi nu reuşim să ne reducem emisiile".