O echipă de oameni de ştiinţă din Germania a propus o nouă teorie care ar putea explica de ce păsările, care sunt descendenţi ai dinozaurilor, şi-au pierdut dinţii în cursul evoluţiei.

Potrivit unui studiu publicat miercuri, explicaţia ar putea avea legătură cu scurtarea perioadei de eclozare şi creşterea şanselor de supravieţuire, scrie agerpres.ro.

Păsările moderne au ciocuri lipsite de dinţi, la fel ca unii dinozauri care au trăit în era mezozoică (între 251 milioane de ani şi 65 de milioane de ani în urmă). De-a lungul timpului, specialiştii au avansat mai multe ipoteze prin care s-a încercat să se explice prezenţa ciocurilor păsărilor. Conform unor cercetători, dispariţia dinţilor a făcut posibilă uşurarea greutăţii capului şi facilitarea zborului activ. Însă acest lucru nu ar explica de ce unii dinozauri carnivori din mezozoic, care erau incapabili să zboare, nu aveau dinţi, ci cioc, au obiectat cercetătorii de la Universitatea din Bonn în cadrul unui studiu publicat în jurnalul Biology Letters (Royal Society).

Teza cel mai frecvent acceptată pentru motivul dispariţiei dinţilor este cea a unei schimbări care a intervenit în dieta păsărilor. Astfel, ciocul ar fi permis apucarea mai uşoară a anumitor tipuri de alimente, precum seminţele, fapt ce ar fi facilitat supravieţuirea acestor vieţuitoare în timpul marii extincţii a speciilor de acum 65 de milioane de ani, cauzată în special de impactul unui asteroid uriaş cu Pământul, fenomen care a bulversat clima planetei.

Cercetătorii de la Universitatea din Bonn au prezentat miercuri o nouă ipoteză privind strategia de reproducţie a dinozaurilor aviari şi durata de incubaţie a ouălor. Studiul acestora se bazează pe o cercetare recentă a paleontologilor americani care a scos în evidenţă incubaţia lentă a ouălor de dinozaur. Acest proces ar fi durat câteva luni, ca şi în cazul reptilelor primitive, însă la păsări moderne durata este mult mai scurtă (de la zece zile la câteva săptămâni). Potrivit oamenilor de ştiinţă, un rol important în acest caz îl au... dinţii.

Procesul de dezvoltare a danturii la dinozauri dura aproximativ 60% din perioada de incubaţie. Cu alte cuvinte, embrionul trebuia să aştepte în ouă finalizarea apariţiei dinţilor, după cum au subliniat cercetătorii Tzu-Ruei Yang şi Martin Sander.

Însă ouăle constituie o ţintă favorită pentru prădători, de aceea majoritatea dinozaurilor le îngropau şi nu mai erau preocupaţi de ele.

Astfel, o perioadă mai scurtă de incubaţie a permis eclozarea mai rapidă şi a oferit ''un important avantaj'' din punct de vedere evolutiv.

"Sugerăm că selecţia naturală în favoarea dispariţiei dinţilor este un efect secundar al selecţiei în favoarea unei dezvoltări mai rapide a embrionului şi a unei perioade de incubaţie cu o durată mai scurtă", notează oamenii de ştiinţă.

Această teorie explică totodată pierderea dinţilor şi prezenţa ciocului la unii dinozauri nonaviari, au subliniat cercetătorii.