Un studiu efectuat recent și care redă situația după implementarea legii privind controlul tutunului confirmă faptul că încăperile localurilor de alimentație publică și de agrement au devenit mai sănătoase.

Astfel, marea majoritate (83%) dintre vizitatorii restaurantelor, cafenelelor, barurilor, karaoke și cluburilor afirmă că acestea sunt mai sănătoase pentru angajați și clienți deoarece acolo nu se fumează, în timp ce 17% neagă aceasta.

De menționat că atât fumătorii cât și nefumătorii afirmă în măsură egală (83%) că localurile de alimentație publică și de agrement au devenit mai sănătoase.

Două treimi (67%) din participanții la sondaj știu că fumul secundar de tutun (din încăperi) conține peste 7.000 de substanțe chimice dintre care circa 69 sunt cancerigene, versus o treime (33%) care nu cunosc despre aceasta. În același timp, numărul celor care cunosc despre toxicitatea fumului de tutun este mai mare printre respondenții fumători (76%), în comparație cu cei nefumători (61%).

Majoritatea respondenților (71%) cunosc că femeile sunt expuse într-o măsură mai mare fumatului pasiv la locul de muncă și drept urmare suferă mai multe consecințe. Despre aceste lucruri au știut mai mult vizitatorii din baruri, karaoke și cluburi (84%), în timp ce ponderea celor din restaurante și cafenele care au dat acest răspuns a fost mult mai scăzută (58%).

Cu toate că șase din zece respondenți (61%) au afirmat că nu sunt de acord ca femeile să lucreze într-o încăpere în care se fumează, ponderea celor care ar accepta această idee este, totuși, mare (39%). Rata respondenților care nu sunt de acord ca femeile să fie expuse la fumul secundar de tutun la locul de muncă a fost mai mare în rândul nefumătorilor (70,1%), în comparație cea din rândul fumătorilor (48,4%).

Dintre cei 39% de respondenți care acceptă ca femeile să fie expuse fumatului pasiv la locul de muncă ponderea fumătorilor constituie 52%, iar cea a nefumătorilor - 30%. Nu există diferențe esențiale între respondenții de sex masculin (40,8%) și feminin (36,6%) care admit ca femeile să fie expuse fumului de tutun la locul de muncă.

Situația a fost diferită atunci când respondenții au fost întrebați dacă femeia care ar lucra în încăperea în care se fumează să fie mama/soția/sora sau prietena. Astfel ponderea celor care admit ca mama/soția/sora sau prietena să fie expusă fumului de tutun la locul de muncă s-a micșorat de două ori (21%). Din nou, acceptabilitatea a fost mai ridicată în rândul fumătorilor (29%) în comparație cu cea a nefumătorilor (15%). Cu toate acestea, practic, marea majoritate (79%) au spus ferm că nu acceptă ca mama/soția/sora sau prietena să lucreze într-o încăpere în care se fumează.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) fumatul pasiv provoacă anual cca. 600.000 decese premature printre femei. Deoarece prevalența fumatului în rândul bărbaților este semnificativ mai mare decât în rândul femeilor acestea suferă de fumatul pasiv în mod disproporționat, mai mult, decât bărbații. La nivel mondial, femeile adulte alcătuiesc 47% din totalul deceselor cauzate de boli asociate fumatului pasiv. În Moldova, conform estimărilor, decedează prematur în fiecare an cca.580 femei din cauza maladiilor asociate expunerii la fumul de tutun.

Studiul a fost realizat de IMAS INVEST SRL în perioada 9-15 februarie 2017 pe un eșantion de 303 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. 150 chestionare au fost realizate în 10 localuri de alimentație publică (restaurante și cafenele), iar 153 chestionare au fost realizate în 7 locații de agrement (baruri, karaoke, cluburi), selectate aleatoriu din toate sectoarele mun. Chișinău.

Studiul a fost posibil grație proiectului "Moldova fără fum de tutun" finanțat de "Campanian for Tobacco-Free Kids" și "Bloomberg Philanthropies" și implementat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).