În ultimii ani, tot mai multe studii au confirmat beneficiile şi importanţa grăsimilor sănătoase în dietă. O nouă cercetare, publicată în jurnalul medical Molecular Psychiatry, susţine că stresul poate diminua considerabil efectele grăsimilor sănătoase, scrie csid.ro.

Avem tot mai multe dovezi care indică efectele stresului asupra alimentaţiei, explică coordonatorul studiului Jan Kiecolt-Glaser, profesor de psihiatrie şi psihologie la Universitatea Ohio din Columbus. Acesta este primul studiu care demonstrează că stresul poate anihila beneficiile grăsimilor sănătoase din alimentaţie.

Asociaţia Americană pentru Sănătatea Inimii (AHA)  recomandă consumul de grăsimi sănătoase, subliniind faptul că acestea sunt esenţiale pentru sănătatea organismului, pentru un nivel optim de energie şi dezvoltarea celulelor. În plus, grăsimile au rolul de a proteja organele şi asigură menţinerea temperaturii corpului.

În categoria grăsimilor bune sunt incluşi acizii graşi monosaturaţi şi polinesaturaţi care pot reduce şi nivelul colesterolului. Cele mai bune surse de grăsimi sănătoase sunte peştele, nucile şi uleiurile vegetale. 

Ca regulă generală, grăsimile rele tind să fie solide la temperatura camerei (cum este cazul untului, de exemplu), în timp ce grăsimile bune tind să fie lichide la temperatura camerei.

Alimentaţia şi stresul pot duce la modificarea inflamaţiilor din organism – asociate cu boli cardiovasculare, diabet sau atrită reumatoidă.

La studiu au luat parte 60 de femei cu o vârstă medie de 53 de ani. 38 dintre acestea aveau un istoric al cancerului mamar. O parte dintre ele au consumat un mic dejun compus din: biscuiţi, omletă sau carne de curcan (s-a folosit ulei de palmier la pregătirea lor –conţine grăsimi saturate).

Celălalt grup a consumat exact aceleaşi gustări, dar pentru prepararea lor s-a folosit ulei de floarea soarelui – care conţine grăsimi monosaturate.

Cercetătorii au optat în mod special pentru această masă deoarece imită o masă de tip fast food, bogată în calorii şi grăsimi rele. Ambele variante de mic dejun aveau 930 de calorii şi 60 de grame de grăsimi, similar unui sandviş Bic Mac sau unei porţii medii de cartofi prăjiţi.

Apoi, acestea au completat un chestionar pentru a li se evalua nivelul de stres resimţit în ziua anterioară. S-a observant că majoritatea se confruntaseră cu situaţii stresante. După ce s-au analizat markeri inflamatori specifici, valorile hematologice, dar şi alţi factori precum vârsta, procentul de grăsime abdominală sau nivelul de activitate fizică zilnică s-a observat că stresul are un efect considerabil.

Astfel, femeile care au consumat grăsimi saturate au prezentat un nivel al markerilor inflamatori mai mare decât celor care au consumat grăsimi monosaturate. În cazul femeilor care prezentau valori ridicate ale stresului, efectele grăsimilor sănătoase a fost anihilat.

Aşadar, în cazul unor perioade stresante grăsimile sănătoase din alimentaţie au un efect asemănător celor nesănătoase, contribuind la valori ridicate ale markerilor inflamatori.

Rezultatele studiului indică faptul că stresul este factor major cu efect asupra reacţiilor metabolice din organism şi favorizează apariţia inflamaţiilor.