Studiu: Temperatura apelor oceanice a atins, în 2019, cea mai ridicată valoare din istoria înregistrărilor meteorologice
Foto: ziare.com
Temperatura apelor oceanului planetar a atins, în 2019, cea mai ridicată valoare din istoria înregistrărilor meteorologice, iar ritmul încălzirii acestora se accelerează, potrivit unui nou studiu publicat marţi, informează agerpres.ro.
Anul trecut, temperatura apelor oceanelor a fost cu circa 0,075 grade Celsius mai mare decât media perioadei 1981-2010, conform unui studiu publicat în revista Advances in Atmospheric Sciences.
Cercetătorii au calculat că, pentru a atinge această temperatură, oceanele ar fi înmagazinat 228 de sextilioane de jouli, de circa 3,6 miliarde de ori cantitatea de căldură degajată de bombardamentele atomice de la Hiroshima.
"Această încălzire măsurată a oceanelor este de necontestat şi reprezintă o dovadă în plus a încălzirii globale", a precizat Cheng Lijing, autorul principal al studiului şi profesor asociat la Institutul de Fizică Atmosferică din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe.
"Nu există o alternativă raţională în afara emisiilor de gaze care captează căldură rezultate în urma activităţilor umane pentru a explica această încălzire", a spus Cheng.
Cercetătorii au comparat totodată datele din perioada 1987-2019 cu intervalul 1955-1986. Concluzia a fost că, în ultimele şase decenii, perioada de încălzire recentă a fost cu circa 450 de procente mai ridicată decât episoadele anterioare de încălzire, ceea ce sugerează o creştere majoră a ritmul încălzirii globale.
Potrivit cercetătorilor, oamenii pot lua măsuri pentru a inversa efectul asupra climei, dar timpul de răspuns al apelor oceanice va fi mai îndelungat decât cel al mediilor terestre şi atmosferice. Începând cu 1970, peste 90% din creşterea temperaturilor în urma încălzirii globale a fost înmagazinată de oceane, în timp ce mai puţin de 4% a afectat scoarţa terestră şi atmosfera.
Anul trecut, temperatura apelor oceanelor a fost cu circa 0,075 grade Celsius mai mare decât media perioadei 1981-2010, conform unui studiu publicat în revista Advances in Atmospheric Sciences.
Cercetătorii au calculat că, pentru a atinge această temperatură, oceanele ar fi înmagazinat 228 de sextilioane de jouli, de circa 3,6 miliarde de ori cantitatea de căldură degajată de bombardamentele atomice de la Hiroshima.
"Această încălzire măsurată a oceanelor este de necontestat şi reprezintă o dovadă în plus a încălzirii globale", a precizat Cheng Lijing, autorul principal al studiului şi profesor asociat la Institutul de Fizică Atmosferică din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe.
"Nu există o alternativă raţională în afara emisiilor de gaze care captează căldură rezultate în urma activităţilor umane pentru a explica această încălzire", a spus Cheng.
Cercetătorii au comparat totodată datele din perioada 1987-2019 cu intervalul 1955-1986. Concluzia a fost că, în ultimele şase decenii, perioada de încălzire recentă a fost cu circa 450 de procente mai ridicată decât episoadele anterioare de încălzire, ceea ce sugerează o creştere majoră a ritmul încălzirii globale.
Potrivit cercetătorilor, oamenii pot lua măsuri pentru a inversa efectul asupra climei, dar timpul de răspuns al apelor oceanice va fi mai îndelungat decât cel al mediilor terestre şi atmosferice. Începând cu 1970, peste 90% din creşterea temperaturilor în urma încălzirii globale a fost înmagazinată de oceane, în timp ce mai puţin de 4% a afectat scoarţa terestră şi atmosfera.