STUDIU: Topirea calotelor glaciare este asociată cu o creştere a nivelului mării de 10 ori mai rapidă
sursa foto: publika.md
O topire a calotelor glaciare care s-a produs în trecutul Terrei ar fi putut să determine o creştere a nivelului mării de 10 ori mai rapidă decât cea actuală, potrivit unui studiu britanic publicat joi, care conţine numeroase "indicii esenţiale" despre efectele provocate de încălzirea climei, informează AFP.
Nivelul mării ar putea să crească cu un metru sau chiar cu doi metri, potrivit estimărilor, până la sfârşitul secolului al XXI-lea, scrie agerpres.ro.
Autorii studiului, coordonaţi de cercetătorii de la Universitatea Durham, s-au bazat pe măsurători geologice ale nivelului mării din trecutul planetei noastre pentru a estima că nivelurile au crescut cu 3,6 metri pe secol într-un interval de 500 de ani la sfârşitul ultimei perioade glaciare, în urmă cu circa 14.600 de ani.
Autorii au constatat, totodată, că acea creştere a nivelului mării cu 18 metri ar fi putut să provină în principal din topirea calotelor glaciare din emisfera nordică, nu a gheţurilor din Antarctica, aşa cum s-a crezut până acum.
Autorii consideră că studiul lor ar putea să ofere "indicii esenţiale" despre impactul pe care ar putea să îl aibă schimbările climatice, fenomen ce provoacă o creştere a nivelului mării.
"Am constatat că cea mai mare parte din creşterea rapidă a nivelului mării s-a datorat topirii calotelor glaciare din America de Nord şi din Scandinavia, cu o contribuţie uimitor de slabă a Antarcticii", a explicat o coautoare a studiului, Pippa Whitehouse, profesoară la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Durham.
"Următoarea mare întrebare este de a determina ce anume a declanşat topirea gheţii şi ce impact a avut afluxul masiv de apă asupra curentelor oceanice din Atlanticul de Nord. Aceste aspecte ne preocupă mult astăzi - orice perturbare a Gulf Stream, de exemplu, din cauza topirii calotei glaciare din Groenlanda, va avea consecinţe importante asupra climatului britanic", a subliniat Pippa Whitehouse.
Fenomenul de creştere a nivelului mării care a durat cinci secole, comparabil cu topirea unei calote glaciare de două ori mai mare decât Groenlanda, a determinat inundarea unor vaste zone de uscat şi o perturbaţie a circulaţiei oceanice, cu efecte în serie asupra climatului mondial, au explicat autorii studiului.
Nivelul mării ar putea să crească cu un metru sau chiar cu doi metri, potrivit estimărilor, până la sfârşitul secolului al XXI-lea, scrie agerpres.ro.
Autorii studiului, coordonaţi de cercetătorii de la Universitatea Durham, s-au bazat pe măsurători geologice ale nivelului mării din trecutul planetei noastre pentru a estima că nivelurile au crescut cu 3,6 metri pe secol într-un interval de 500 de ani la sfârşitul ultimei perioade glaciare, în urmă cu circa 14.600 de ani.
Autorii au constatat, totodată, că acea creştere a nivelului mării cu 18 metri ar fi putut să provină în principal din topirea calotelor glaciare din emisfera nordică, nu a gheţurilor din Antarctica, aşa cum s-a crezut până acum.
Autorii consideră că studiul lor ar putea să ofere "indicii esenţiale" despre impactul pe care ar putea să îl aibă schimbările climatice, fenomen ce provoacă o creştere a nivelului mării.
"Am constatat că cea mai mare parte din creşterea rapidă a nivelului mării s-a datorat topirii calotelor glaciare din America de Nord şi din Scandinavia, cu o contribuţie uimitor de slabă a Antarcticii", a explicat o coautoare a studiului, Pippa Whitehouse, profesoară la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Durham.
"Următoarea mare întrebare este de a determina ce anume a declanşat topirea gheţii şi ce impact a avut afluxul masiv de apă asupra curentelor oceanice din Atlanticul de Nord. Aceste aspecte ne preocupă mult astăzi - orice perturbare a Gulf Stream, de exemplu, din cauza topirii calotei glaciare din Groenlanda, va avea consecinţe importante asupra climatului britanic", a subliniat Pippa Whitehouse.
Fenomenul de creştere a nivelului mării care a durat cinci secole, comparabil cu topirea unei calote glaciare de două ori mai mare decât Groenlanda, a determinat inundarea unor vaste zone de uscat şi o perturbaţie a circulaţiei oceanice, cu efecte în serie asupra climatului mondial, au explicat autorii studiului.