Toxinele şi compuşii chimici din ţigarete rămân în casă timp de câteva luni chiar dacă o persoană a renunţat la fumat, arată un studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din San Diego.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul Tabocco Control, potrivit csid.ro.

"Avem tendinţa să vedem fumul în aer şi când dispare nu ne mai gândim la el. Însă,fumatul a lasă în urmă compuşi chimici carcinogeni în praf şi în diferite suprafeţe, cum ar fi covoarele, tapetul sau plăcile de tavan. Nu exista un nivel de siguranţă la expunerea persoanelor la fumul de ţigară", a afirmat coordonatorul studiului Georg Matt pentru New York Times.

Cercetătorii au recrutat 90 de fumători care au declarat că intenţionează să renunţe la fumat prin mai multe programe de intervenţie.

Oamenii de ştiinţă au vizitat periodic casele participanţilor la studiu timp de 6 luni, timp în care au prelevat probe de suprafaţa pereţilor, panourilor uşilor, mostre de praf de pe nivelul podelei sau al plafonului.

Apoi, cercetătorii au analizat probele obţinute pentru a constata prezenţa sau absenţa unor compuşi chimici prezenţi în ţigarete (nicotină, cotinină şi NNK – o substanţă puternic cancerigenă pulmonar).

Echipa de oameni de ştiinţă din San Diego şi-a pus întrebarea: "În cât timp devine o casă absolut curată şi sigură după ce o persoană renunţă la fumat?".

Răspunsul analizelor probelor a arătat că dintre cele 90 de persoane recrutate în studiu, numai 8% au rămas fără fum de tutun şi alte toxine în casă după şase luni de studiu. De altfel, nivelurile nicotinei şi de NNK au rămas neschimbate, chiar şi după şase luni după ce persoana a renunţat la fumat.

Probele de pe suprafeţele analizate, dar şi cele de urină au arătat că oamenii continuă să fie expuşi în casele lor la compuşi chimici toxici din ţigări mult timp după ce ei sau alţi membrii ai familiilor lor au renunţat la acest viciu.

Acest rezultate confirmă şi faptul că deşi o persoană îşi propune să renunţe la fumat, acest lucru este foarte greu – iar recidivele sunt frecvente (adică persoana se reapucă de fumat). 

Oamenii de ştiinţă au subliniat că ţigara lasă în spaţiile interioare compuşi toxici care pot face rău organismului – şi nu numai -, însă în special copiilor.

Acest studiu urmează un raport Reuters care arată că 24 de milioane de copii nefumători sunt expuşi la fumat pasiv în Statele Unite, din cauza părinţilor fumători.

Asta înseamnă că 4 din 10 preşcolari sunt afectaţi de fumatul pasiv.

În 2015, Asociaţiei Americane a Inimii (AHA, American Heart Association) a raportat că expunerea copiilor la fumat pasiv poate conduce la probleme de sănătate pe termen lung şi la o speranţă de viaţă mai scăzută şi cerut toleranţă zero din partea autorităţilor în privinţa acestei situaţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat recent datele statistice cu privire la numărul deceselor asociate cu fumatul.

Fumatul ucide anual aproximativ 6 milioane de oameni dintre care mai mult de 5 milioane din totalul acestor decese reprezintă rezultatul utilizării directe de tutun.

De asemenea, datele OMS arată că dintr-un miliard de fumători, aproape 80% dintre aceştia provin din ţările cu venituri mici şi medii.