Iniţiativa, susţinută în congres de ambele partide, dă puteri mai mari Comitetului pentru Investiţii Străine, care va putea bloca inclusiv preluări mai mici, dar sensibile, scrie digi24.ro.

Comitetul are deja reputaţia de a fi intransigent în privinţa tranzacţiilor care presupun un transfer de tehnologie către China sau accesul la date sensibile, cum ar fi cele personale.  

Însă blocada americană se transformă într-o problemă pentru europeni. Atenţia chinezilor, care dispun de resurse financiare şi vor să îşi cumpere accesul la tehnologie înaltă prin preluări de companii, se va întrepta către Europa. Care nu are reguli foarte clare de protecţie, iar legislaţia în blocul comunitar se adoptă destul de lent, din cauza consensului care trebuie să existe între statele membre.

Bruxelles-ul nu a dezvoltat, încă, un mecanism clar de monitorizare a achiziţiilor străine. Unele au fost blocate, altele parafate. Spre exemplu, în 2016, Berlinul şi Uniunea Europeană au asistat neputincioşi la una dintre ele: grupul chinez Midea a achiziţionat compania germană Kuka pentru suma de 4,6 miliarde de euro.

Nu există reguli clare, iar planurile pentru un tratat de Investiţii Bilaterale între UE şi China au murit din faşă.

Anul trecut, Germania, susţinută şi de Franţa cerea Comisiei Europene limitarea achiziţiilor extracomunitare. Pieţele deschise nu pot fi un drum cu un singur sens, spunea ministrul german al Economiei, cu referire directă la China. Există plângeri, justificate de altfel, potrivit cărora chinezii cumpără tehnologie europeană, în timp ce companiile străine sunt împiedicate să facă achiziţii în China. Datele Thomson Reuters arată că între ianuarie şi septembrie 2017, achiziţiile chineze în Uniunea Europeană au sărit de 24 de miliarde de dolari, dar au fost cu 11% sub nivelul din 2016. Odată cu decizia americanilor, trendul s-ar putea inversa oricând.