Este pentru prima oară când SUA coordonează o astfel de măsură împreună cu unii dintre cei mai mari consumatori mondiali de petrol. În acelaşi timp, această încercare fără precedent ar putea declanşa o reacţie contrară din partea OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol), arată Bloomberg, preluată de Agerpres.

Din cei 50 de milioane de barili, 32 de milioane de barili vor fi eliberaţi de U.S. Strategic Petroleum Reserve sub forma unui sistem de schimburi pe parcursul următoarelor luni, în timp ce 18 milioane de barili vor fi pur şi simplu vânduţi pe piaţă în regim accelerat, a anunţat marţi Casa Albă într-un comunicat de presă.

Bloomberg precizează că este vorba de una dintre cele mai mari operaţiuni de scoatere de petrol din rezervele strategice ale SUA, depăşind-o pe cea efectuată în timpul tulburărilor din Libia din 2011 şi în perioada operaţiunii Furtună în Deşert din 1991, când SUA au scos din rezerve 33,75 milioane de barili de petrol.

La începutul lunii noiembrie 2021, Casa Albă a acuzat OPEC și aliații săi că pun în pericol redresarea economică globală, refuzând să livreze cantitatea de petrol necesară pentru a acoperi cererea din piață. OPEC și aliații săi producători de petrol, între care Rusia, au decis să mențină planul actual de producție, refuzând să accelereze creșterea lunară a livrărilor de petrol în pofida apelurilor SUA și ale altor țări.

Acţiunea intervine într-un moment în care preţurile la pompă au crescut în mod exploziv în SUA, cel mai mare consumator mondial de benzină, o problemă politică pentru preşedintele Joe Biden, mai ales înaintea Sărbătorii Zilei Recunoştinţei, în timpul căreia milioane de americani călătoresc pentru a fi aproape de familiile lor.

Decizia SUA de a-şi coordona acţiunile împreună cu alţi mari consumatori pentru scoaterea de petrol din rezervele strategice, după ce statele OPEC+ au respins solicitările de a-şi majora producţia, reprezintă o victorie diplomatică pentru SUA şi o provocare la controlul pe care îl exercită Arabia Saudită, Rusia şi alţi producători din OPEC+ asupra pieţei ţiţeiului.

Principalul producător din OPEC, Arabia Saudită, a respins deja cererile pentru o creştere mai rapidă a livrărilor de petrol de către grupul OPEC+, citând problemele economice.

Cotaţia barilului de ţiţei Brent a depăşit anul acesta 86 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul redresării cererii în urma ridicării restricţiilor şi a majorării graduale a livrărilor de către grupul OPEC+.

Grupul celor 23 de mari producători de petrol nu doreşte să acţioneze prea repede, din cauza temerilor că cererea va scădea în urma creşterii cazurilor de infecţii.

Prin majorarea ofertei de petrol, SUA şi alţi mari consumatori speră să provoace o scădere automată a cotaţiilor şi să pună presiune pe ţările producătoare. Însă impactul unei astfel de operaţiuni ar putea fi unul mai degrabă psihologic deoarece preţul ţiţeiului a scăzut deja în ultimele zile pe fondul înmulţirii speculaţiilor cu privire la o astfel de acţiune coordonată.

Marţi, cotaţia barilului de petrol West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat doar o scădere de 0,39% comparativ cu preţul înregistrat luni seara, după ce în ultimele trei luni, în perioada 19 august - 22 noiembrie, cotaţia barilului de petrol WTI a crescut cu 20,5%.

În afară de SUA, India a anunţat că va scoate pe piaţă cinci milioane de barili de petrol din rezerva strategică. China nu a dezvăluit cantitatea pe care o va scoate pe piaţă, însă Reuters menţionează că va fi vorba de o cantitate relativ mică, cuprinsă între 7 şi 15 milioane de barili. Coreea de Sud a spus că va lua o decizie după discuţiile cu partenerii însă a precizat că va fi vorba de o cantitate de aproximativ 3,5 milioane de barili. Japonia a informat că va pune pe piaţă o cantitate de 5 milioane de barili iar contribuţia Marii Britanii va fi şi mai mic.