Parlamentul a format grupul de lucru care va elabora proiectul de lege privind consfințirea în Constituţie a cursului de integrare europeană. Astfel, la elaborarea modificărilor vor participa democrații Raisa Apolschi și Sergiu Sîrbu, popular-europenii Eugen Carpov și Mihaela Spatari şi câţiva experţi independenţi. Decizia a fost aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor.

"Orientarea Republicii Moldova spre spațiul valoric european face parte din fundamentul constituțional a Republicii Moldova. Dezvoltarea de mai departe a Moldovei nu poate fi asigurată, decât prin promovarea consecventă și ireversibilă a cursului strategic spre integrare europeană", a declarat preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Subiectul a provocat discuții aprinse, care au durat mai bine de o oră.

"Noțiunea de integrare europeană are caracter nejuridic, dar are caracter social-politic. De care parte vreţi s-o lipiţi în Constituţie aceasta noţiune? Asta e calea de dezvoltare a ţării", a spus Vladimir Voronin, deputat PCRM.

"Vreau să vă laud domnul preşedinte Voronin! Dvs. aţi fost la guvernare în anul 2005 şi dvs. aţi şi semnat şi aţi şi emis acel plan de acţiune Republica Moldova – Uniunea Europeană. Model mai bun de dezvoltare la ora actuală nu există în lume", a conchis Andrian Candu.

"Ceea ce a semnat cel care stă în spatele matale, se numește Acord de Asociere, v-ați grăbit cu 20 de ani. Moldova nu e gata", a menţionat Voronin.

"Cel care stă în spatele dvs. și a semnat Acordul de Asociere, se mândrește că a semnat acest Acord de Asociere", a subliniat vicepreședintele Parlamentului, Iurie Leancă.

Liberalii nu au susţinut proiectul, deşi se pronunţă în favoarea integrării europene.

"Dacă noi avem Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, la ce ne mai trebuie această introducere? Cum n-am da, cum n-am face, Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană spune că drumul nostru este integrarea în Uniunea Europeană", a afirmat președintele fracțiunii PL, Mihai Ghimpu.

Socialiștii au fost însă şi mai tranşanţi.

"Căutarea acestui model este problema cea mai importantă la ziua de azi pentru statul Republica Moldova. Trebuie să fie supusă referendumului", a spus Vladimir Ţurcan, deputat PSRM.

"Nu folosiți ca o icoană pe perete ideea cu referendumul. În anul 2010, înainte de referendumul din septembrie, 90 la sută, dacă nu greșesc, din populația țării pro-modificarea sau revenirea la alegerea directă a șefului statului, iar când s-a fixat un referendum la acest subiect, 30 de procente nici nu au venit, nici nu au participat la el", a menţionat președintele fracțiunii PDM, Marian Lupu.

"Absoluta majoritate dintre noi recunosc că integrarea europeană i-a adus beneficii cetățenilor Republicii Moldova. Ea contribuie la creșterea bunăstării vieții cetățenilor noștri și asta ne dorim", a conchis Valeriu Ghileţchi, președintele Grupului Parlamentar Popular European.

Grupul de lucru va avea la dispoziţie 45 de zile pentru elaborarea celei mai bune formule de modificare a Legii Supreme.