Suedia și Finlanda semnează protocolul de aderare la NATO. Stoltenberg: Primim doi noi aliaţi
Suedia și Finlanda sunt așteptate să semneze astăzi protocolul oficial pentru aderarea la NATO. Cele două țări și-au abandonat neutralitatea istorică, în urma invaziei ruse în Ucraina, și au decis să intre sub cupola NATO, cu care deja colaborează.
Protocoalele vor fi semnate în urma unor discuții care au început la ora 11.00, iar la ora 13.00, reprezentanții celor două țări vor avea o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Ne pregătim să primim doi noi aliaţi dotaţi cu forţe şi capacităţi militare formidabile”, a subliniat luni Stoltenberg, într-o ceremonie pentru instalarea în funcţie a noului comandament suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Christopher Cavoli.
Ministrul suedez al Afacerilor Externe, Ann Linde, şi omologul său finlandez, Pekka Haavisto, au participat luni la sediul din Bruxelles al NATO la ultimele discuţii, înainte ca marţi să fie semnate protocoalele de aderare şi să fie lansat procesul de ratificare în fiecare dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Turcia şi-a dat acordul pentru lansarea acestei proceduri la summitul liderilor NATO de la Madrid, însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan le-a reamintit celor două ţări nordice condiţiile ce trebuie respectate, potrivit Agerpres.
„Dacă îşi vor îndeplini sarcina, vom înainta (memorandumul) în parlamentul” turc în vederea adoptării sale, însă „dacă ele nu o vor face, este în afara oricărei discuţii să îl trimitem în parlament”, a atras el atenţia într-o conferinţă de presă.
Erdogan a evocat o „promisiune făcută de Suedia” privind extrădarea a „73 de terorişti”. Ea figurează într-un memorandum semnat marţi la Madrid între liderii celor trei ţări înainte de deschiderea summitului.
„Îi vor trimite, au promis. Acest lucru figurează în documente scrise. Îşi vor ţine promisiunea”, a dat el asigurări, fără mai multe detalii.
Ankara cere de mai mulţi ani Stockholm-ului extrădarea de militanţi kurzi şi de persoane apropiate de mişcarea fondată de predicatorul Fethullah Gülen, acuzat de autorităţile turce că a alimentat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.