La Sofia, în Bulgaria, se desfăşoară summitul UE-Balcanii de vest. Statele comunitare vor să confirme astfel sprijinul pentru parcursul european al celor 6 ţări din regiune, Macedonia, Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo.

Pe agenda reuniunii se află şi proiectele de infrastructură, precum şi lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Şi dacă în acest caz se vor înregistra progrese, nu sunt mari aşteptări privind rezultate palpabile ale reuniunii în privinţa celor 2 dintre temele majore de pe agendă: normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, precum şi acordul privind numele oficial al fostei republici iugoslave a Macedoniei.

La summit nu participă premierul Spaniei, ţară care nu recunoaşte independenţa Kosovo, fosta provincie a Serbiei. De altfel, doar 23 dintre cele 28 de ţări membre ale UE au recunoscut Kosovo. România nu se numără printre ele. De altfel, nici ţara noastră nu a recunoscut independenţa Kosovo. Este şi motivul pentru care în documentele finale ale summitului nu se va face referire la "ţările din Balcanii de vest", ci la "partenerii UE din Balcanii de vest".

O altă problemă este cea a numelui constituţional al Macedoniei: ţara a devenit membru ONU sub numele de FYROM, fosta republică iugoslavă a Macedoniei în 1993 şi de atunci încearcă să ajungă la un acord cu Grecia, ţara care insistă că numele desemnează strict o provincie grecească. Din această cauză, aderarea Macedoniei la NATO a fost împiedicată de Grecia, care avertizează că se va opune şi aderării FYROM la Uniunea Europeană.