Summitul european de la Porto: UE încearcă să abordeze un viraj social în urma pandemiei
sursa foto: publika.md
Şefii de stat şi de guvern din statele UE se reunesc vineri în oraşul portughez Porto la un summit de două zile pentru a încerca să construiască o Europă mai socială în urma pagubelor economice produse de pandemie, dar drumul se anunţă lung înainte de a obţine rezultate concrete, Cei 27 fiind divizaţi în multe chestiuni, notează Agerpres.
''Summitul social'' a început la ora locală 13:00 (12:00 GMT) cu paneluri ce reunesc reprezentanţi ai societăţii civile, sindicalişti şi lideri europeni.
Reuniunea propriu-zisă a şefilor de stat şi de guvern începe vineri seară, cu un dineu de lucru la vor fi evocate, printre altele, subiecte internaţionale precum tensiunile cu Rusia şi ridicarea brevetelor asupra vaccinurilor anti-COVID-19 propusă de preşedintele american Joe Biden şi asupra căreia statele UE au păreri împărţite.
Summitul va continua sâmbătă, când cei 27 de lideri ar urma să aprobe un ''plan de acţiune'' pe teme sociale elaborat de Comisia Europeană. Prezentat la începutul lunii martie, acest plan este limitat la trei obiective la orizontul anului 2030, respectiv creşterea la 78% a ratei ocupării forţei de muncă, formarea profesională şi reducerea cu 15 milioane a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie şi excluziune socială.
Planul UE de acţiune socială ''este categoric lipsit de ambiţie'', consideră Olivier De Schutter, raportor special al ONU pentru drepturile omului. Acesta aminteşte că aproximativ 700.000 de europeni dorm noaptea pe străzi, iar peste 20 de milioane de salariaţi trăiesc în sărăcie ca urmare a creşterii formelor de muncă precară, inclusiv în sectorul digital.
Însă odată cu creşterea gradului de sărăcie în ultimul an, pandemia a ''dezvăluit importanţa socialului'' în UE, este de părere comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Nicolas Schmit. El se declară în acest context împotriva austerităţii bugetare, care a fost abordarea de bază a UE sub influenţă germană în anii 2010. ''I-am văzut consecinţele: creşterea populismului, a sărăciei şi şomajului. Am înţeles că probabil reţetele nu erau adaptate. Cred că lecţia a fost învăţată'', spune comisarul european.
În pofida diviziunilor, blocul comunitar a reuşit anul trecut să adopte un plan de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, bani ce vor constitui datorie comună şi vor fi rambursaţi pe termen lung, iar suspendarea plafonării deficitelor bugetare şi a îndatorării după declanşarea pandemiei COVID-19 a permis statelor membre să angajeze cheltuielile necesare pentru a proteja locurile de muncă şi a-şi relansa economiile.
Comisia Europeană a formulat recent propuneri legislative pentru protejarea lucrătorilor de pe noile platforme digitale sau pentru impunerea unei convergenţe către un nivel superior a salariilor minime în UE. Statele din Sud, precum Franţa, Italia, Spania sau Portugalia sunt favorabile acestei ultime propuneri. În schimb, cele din Nord, ataşate propriilor modele economice performante, şi cele din Est, care se tem că le va scădea competitivitatea, resping orice armonizare a salariilor minime.
Vaccinurile anti-COVID-19 sunt un alt subiect de divergenţă. Statele UE au reacţionat diferit faţă de propunerea preşedintelui american Joe Biden de a fi ridicate brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19 astfel încât să fie accelerate producţia şi distribuţia acestora la nivel global. Ideea este susţinută de unele state membre, în schimb Germania, care deţine prin compania BioNTech patentul vaccinului Pfizer-BioNTech, se opune.
Şefii de stat şi de guvern din Belgia, Danemarca, Franţa, Spania şi Suedia au cerut în ziua începerii summitului de la Porto aprobarea mecanismului european care să permită distribuţia vaccinurilor către statele terţe, avertizând că în caz contrar alţii vor folosi vaccinurile ca ''instrument geopolitic''.
Blocul comunitar, fiind cel mai mare exportator mondial de vaccinuri, trebuie ''să profite de impulsul de moment'' împreună cu ''partenerii săi transatlantici'' pentru a spori producţia şi distribuţia mondială a dozelor de vaccin, ''asigurând că know-how-ul şi tehnologiile asupra vaccinurilor sunt distribuite în mod proactiv'', notează aceste ţări într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinţiei portugheze a Consiliului UE.
Toate acestea fac ca discuţiile să se prelungească, inclusiv pe teme neaşteptate; cum ar fi de pildă refuzul Poloniei şi Ungariei de a fi inclusă în declaraţia finală a summitului expresia ''egalitate de gen'', care ''creează un spaţiu pentru drepturile LGBT'', după cum explică un diplomat european.
Dintre cei 27 de lideri, numai câţiva au renunţat la deplasarea la Porto şi participă la summit prin videoconferinţă, printre aceştia fiind cancelarul german Angela Merkel şi premierul olandez Mark Rutte.
Partidele de stânga au organizat un ''contra-summit'' şi intenţionează să protesteze sâmbătă pe străzile din Porto.
''Summitul social'' a început la ora locală 13:00 (12:00 GMT) cu paneluri ce reunesc reprezentanţi ai societăţii civile, sindicalişti şi lideri europeni.
Reuniunea propriu-zisă a şefilor de stat şi de guvern începe vineri seară, cu un dineu de lucru la vor fi evocate, printre altele, subiecte internaţionale precum tensiunile cu Rusia şi ridicarea brevetelor asupra vaccinurilor anti-COVID-19 propusă de preşedintele american Joe Biden şi asupra căreia statele UE au păreri împărţite.
Summitul va continua sâmbătă, când cei 27 de lideri ar urma să aprobe un ''plan de acţiune'' pe teme sociale elaborat de Comisia Europeană. Prezentat la începutul lunii martie, acest plan este limitat la trei obiective la orizontul anului 2030, respectiv creşterea la 78% a ratei ocupării forţei de muncă, formarea profesională şi reducerea cu 15 milioane a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie şi excluziune socială.
Planul UE de acţiune socială ''este categoric lipsit de ambiţie'', consideră Olivier De Schutter, raportor special al ONU pentru drepturile omului. Acesta aminteşte că aproximativ 700.000 de europeni dorm noaptea pe străzi, iar peste 20 de milioane de salariaţi trăiesc în sărăcie ca urmare a creşterii formelor de muncă precară, inclusiv în sectorul digital.
Însă odată cu creşterea gradului de sărăcie în ultimul an, pandemia a ''dezvăluit importanţa socialului'' în UE, este de părere comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Nicolas Schmit. El se declară în acest context împotriva austerităţii bugetare, care a fost abordarea de bază a UE sub influenţă germană în anii 2010. ''I-am văzut consecinţele: creşterea populismului, a sărăciei şi şomajului. Am înţeles că probabil reţetele nu erau adaptate. Cred că lecţia a fost învăţată'', spune comisarul european.
În pofida diviziunilor, blocul comunitar a reuşit anul trecut să adopte un plan de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, bani ce vor constitui datorie comună şi vor fi rambursaţi pe termen lung, iar suspendarea plafonării deficitelor bugetare şi a îndatorării după declanşarea pandemiei COVID-19 a permis statelor membre să angajeze cheltuielile necesare pentru a proteja locurile de muncă şi a-şi relansa economiile.
Comisia Europeană a formulat recent propuneri legislative pentru protejarea lucrătorilor de pe noile platforme digitale sau pentru impunerea unei convergenţe către un nivel superior a salariilor minime în UE. Statele din Sud, precum Franţa, Italia, Spania sau Portugalia sunt favorabile acestei ultime propuneri. În schimb, cele din Nord, ataşate propriilor modele economice performante, şi cele din Est, care se tem că le va scădea competitivitatea, resping orice armonizare a salariilor minime.
Vaccinurile anti-COVID-19 sunt un alt subiect de divergenţă. Statele UE au reacţionat diferit faţă de propunerea preşedintelui american Joe Biden de a fi ridicate brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19 astfel încât să fie accelerate producţia şi distribuţia acestora la nivel global. Ideea este susţinută de unele state membre, în schimb Germania, care deţine prin compania BioNTech patentul vaccinului Pfizer-BioNTech, se opune.
Şefii de stat şi de guvern din Belgia, Danemarca, Franţa, Spania şi Suedia au cerut în ziua începerii summitului de la Porto aprobarea mecanismului european care să permită distribuţia vaccinurilor către statele terţe, avertizând că în caz contrar alţii vor folosi vaccinurile ca ''instrument geopolitic''.
Blocul comunitar, fiind cel mai mare exportator mondial de vaccinuri, trebuie ''să profite de impulsul de moment'' împreună cu ''partenerii săi transatlantici'' pentru a spori producţia şi distribuţia mondială a dozelor de vaccin, ''asigurând că know-how-ul şi tehnologiile asupra vaccinurilor sunt distribuite în mod proactiv'', notează aceste ţări într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinţiei portugheze a Consiliului UE.
Toate acestea fac ca discuţiile să se prelungească, inclusiv pe teme neaşteptate; cum ar fi de pildă refuzul Poloniei şi Ungariei de a fi inclusă în declaraţia finală a summitului expresia ''egalitate de gen'', care ''creează un spaţiu pentru drepturile LGBT'', după cum explică un diplomat european.
Dintre cei 27 de lideri, numai câţiva au renunţat la deplasarea la Porto şi participă la summit prin videoconferinţă, printre aceştia fiind cancelarul german Angela Merkel şi premierul olandez Mark Rutte.
Partidele de stânga au organizat un ''contra-summit'' şi intenţionează să protesteze sâmbătă pe străzile din Porto.