Cititorii care se identifică cu anumite personaje fictive din romanele lor preferate ajung să adopte în mod inconştient comportamentul acestora, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani, informează Gândul.info.

Cercetătorii de la Ohio State University susţin că pasionaţii de lectură au tendinţa de a adopta, în mod inconştient, gândurile, sentimentele, credinţele şi reacţiile personajelor fictive de care se simt apropiaţi.

"Atunci când te pierzi în universul unui personaj fictiv, în timp ce citeşti un roman, ai putea să sfârşeşti prin a-ţi modifica propriile gânduri şi comportamentul pentru a se potrivi cu cele ale personajului", afirmă autorii acestui studiu, publicat în Journal of Personality and Social Psychology.

Cercetătorii americani au realizat şase tipuri diferite de teste pe aproximativ 500 de voluntari.

Studiul a evidenţiat faptul că romanele scrise la persoana I pot modifica temporar felul în care cititorii percep lumea, pe ei înşişi şi pe celelalte grupuri sociale.

Într-unul dintre teste, potrivit cercetătorilor americani, cititorii care s-au identificat cu un personaj fictiv care a depăşit multe obstacole pentru a putea să voteze erau ei înşişi mult mai dispuşi să voteze, în cadrul unor alegeri reale, câteva zile mai târziu, în comparaţie cu persoanele care au citit alte romane.

Ei au constatat, de asemenea, că este deosebit de important momentul în care cititorului îi sunt dezvăluite caracteristicile personajului la care se raportează. "Revelarea timpurie a apartenenţei personajului la un anumit grup social pare să accentueze diferenţele dintre cititori şi acel personaj, iar cititorii par a fi mai puţin dispuşi să se identifice cu acel personaj", afirmă autorii studiului.

Astfel, un test realizat pe un eşantion de 70 de bărbaţi heterosexuali, care au citit un roman despre un bărbat gay fără studii finalizate, a avut rezultate diferite, în funcţie de momentul în care a fost dezvăluită orientarea sexuală ale personajului.

Dacă cititorii aflau mai târziu (în ultima parte a romanului) că personajul era homosexual, ei erau mai dispuşi să adopte atitudini favorabile faţă de homosexuali, în comparaţie cu voluntarii care au citit romane în care orientarea sexuală a personajului era dezvăluită în prima parte a lecturii sau romane în care personajul era heterosexual.

Totodată, dacă cititorii aflau mai târziu că personajul era homosexual, ei erau mai puţin predispuşi să adopte stereotipuri despre homosexuali - fiind mai puţin dispuşi să considere că acel personaj era efeminat şi emotiv.

Autorii studiului consideră că şi mediul în care este făcută lectura unui roman joacă un rol major. Astfel, voluntarii care au citit într-o cameră ai cărei pereţi erau acoperiţi cu oglinzi au fost mai puţin afectaţi de acest fenomen.

Autorii studiului spun că vizionarea unui film, în comparaţie cu lectura unei cărţi, nu îi face pe spectatori să nu se angajeze altfel, ei rămânând simpli spectatori, limitându-le abilitatea de a se imagina pe sine în pielea personajelor.

Acest fenomen ar putea avea implicaţii puternice şi chiar de durată. Dacă oamenii pot fi făcuţi să se identifice cu anumite personaje în acest fel, fenomenul descris mai sus ar putea să le lărgească orizonturile şi să îi facă să se raporteze la grupuri sociale la care, altfel, n-ar fi putut să se raporteze.