De-a lungul timpului, oamenii au creat o sumedenie de superstiții legate de acest post. Dacă unele sunt tradiții care se respectă și acum, altele sunt doar superstiții transmise din strămoși, care nu sunt cele mai demne de urmat, oricum.

Iată câteva dintre ele, scrie clickpentrufemei.ro.

Postul Paștelui sau Postul Mare este cel mai lung post de peste an. În această perioadă creștinii-ortodocși de pretutindeni încearcă să imite postul de 40 de zile ținut chiar de Mântuitor înainte de propovăduirea Evangheliei. Creștinii au ocazia în fiecare an de a urma exemplul lui Iisus, pentru a câștiga viață veșnică alături de cei sfinți.

Postul înseamnă înfrânare de la tot ce este pământesc, de la tot ce ne face plăcere și de la multe obiceiuri mai puțin ortodoxe pe care fiecare om le are. În afară de înfrânarea de la alimentele de origine animală, postul mai înseamnă și înfrânare de la plăcerile trupești, de la vorbele urâte, de la minciună, fapte rele, bârfă, îndreptățire de sine și tot ce poate aduce înflăcărare unui om.

De-a lungul timpului, oamenii au creat o sumedenie de superstiții legate de acest post. dacă unele sunt tradiții care se respectă și acum, altele sunt doar superstiții transmise din strămoși, care nu sunt cele mai demne de urmat, oricum. 

Superstiții în postul Paștelui – prima săptămână de Paște, plină de superstiții
Prima luni din post se numește „lunea curată”, deoarece în unele zone din țară în această zi se spală bine toate vasele în care s-a mâncat de dulce și se duc în pod. În Banat lunea curată se mai numește și Spolocanie, iar bărbați și băieți aleargă prin sat, îmbrăcați în fuste și glugi și cu măști pe față, aceștia ating oamenii din sat. Cei care rămân neatinși se crede că vor fi bolnavi tot anul.

Prima marți din post este „marțea vaselor” și începutul Săptămânii Caii lui Sân-Toader. Se spală vasele de dulce, apoi se pune tămâie în ele și se tămâiază vitele și stupii pentru rod bogat. Zăpada rămasă se topește și se spală cu ea podeaua casei.

Prima săptămână din post este legată de superstiții legate de cai, în special de caii lui Sân-Toader, care bântuie în această perioadă. De altfel, exista și obiceiul alergatului cailor albi și negri, eveniment ce semnifica lupta dintre zi și noapte și schimbarea anotimpului. De aici vine și expresia “Paștele Cailor”, care în timp a devenit sinonimă cu niciodată.

În Duminica Floriilor se zice că cei ce duc ramurile de salcie sfințită în această zi și o pun la tocul ușii, feresc casa de intrarea duhurilor rele. Apoi, cele mai importante zile din post, de care se leagă mai multe superstiții sunt Joia Mare și Vinerea Seacă, după cum le sunt denumirile.

Superstiții în postul Paștelui – zile de sărbătoare cu superstiții
Săptămâna Patimilor este săptămâna cea mai importantă din post, acum creștinii încep înfrânarea cea mai drastică, dar și pregătirile pentru marea sărbătoare. Primele zi din această săptămână este permis gospodinelor să facă toate cele de trebuință. În Joia Mare sau Joia Neagră se spune că nu este bine să dormi, căci lenea te va urmări pe tot parcursul anului. De altfel, tot în această zi nu este bine ca femeile să coasă, să țeasă sau să spele rufe. Un personaj mitologic, cunoscut doar de sătenii români, Joimărița, umblă după femeile care nu și-au terminat treburile și le pedepsește. Tot ea îi pedepsește pe bărbații leneși, care nu s-au îngrijit de gospodărie și care dorm în această zi.

Cea mai importantă zi din Postul Mare este, cu siguranță, Vinerea Mare sau Vinerea Seacă, Vinerea în care Mântuitorul a fost răstignit. În această zi femeile nu spală, nu torc, nu cos și nu prepară pâine. Superstiția legată de prepararea pâinii în Vinerea Mare spune că cea sau cel care va face asta, va orbi. Apoi, Vinerea Seacă vine de la faptul că cel sau cea care pune ceva în pământ în această zi, se va usca sau va fi fără rod. Mai mult, nu este bine să se pună borș, căci superstiția spune că vine necuratul, se scaldă în el și se strică.

Tot în Vinerea Mare se ține post negru, în Moldova, Transilvania și Bucovina postul negru vindecă gușa și bolile de piele. Tot în această zi se fac băi de purificare, pentru a pătrunde curat în Sâmbăta Învierii.

Superstiții în postul Paștelui – ouăle și lumânarea de Paște
Despre lumânarea cu care s-a luat Lumina Sfântă, se spune că se păstrează și se aprinde pe timpul anului în caz de calamitate, necaz, boli, furtună.

Alte superstiții spun că nu e bine să se dea de pomană ouă încondeiate, căci pe acelea nu le primește Dumnezeu. Cei care ciocnesc ouă de Paște, se crede că se vor întâlni pe lumea cealaltă. Cel ce sparge oul are dreptul să îl ia. Dacă cel căruia i s-a spart oul nu vrea să-l dea, acesta va mânca oul stricat pe lumea cealaltă.

De Paște, lumea se înnoiește, fetele își țes haine noi, fiind mai mult o dovadă de fală, decât o superstiție legată de necesitatea înnoirii. De aici vine și vorba „Crăciunu’ sătulu’ și Paștele fudulu’”.