Sute de refugiaţi ucraineni şi-au găsit un loc de muncă în ţara noastră. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cele mai populare domenii de angajare sunt industria textilă, HoReCa, transporturi, inginerie şi IT. Cât despre salarii, acestea nu diferă de cele pe care le primesc cetăţenii moldoveni - încep de la trei mii de lei şi ajung chiar şi până la 40 de mii. Reprezentanţii Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă susţin că numărul refugiaţilor care doresc să se angajeze în câmpul muncii este într-o uşoară creştere.

Svetlana Prodius este din Kiev şi a venit la Chişinău în data de 9 martie. S-a stabilit cu traiul la Moldexpo, iar peste câteva zile s-a angajat tot aici în calitate de femeie de serviciu. Are grijă de curăţenia pe teritoriul centrului de găzduire temporară şi ridică un salariu de 6 mii de lei.

"Trebuie să câştig un ban în plus. Nu pot sta fără salariu. Pe de altă parte, nu vreau să stau toată ziua pe bancă. Dar aşa, sunt ocupată cu ceva", a spus Svetlana Prodius.

Femeia spune că înainte de război a muncit tot ca femeie de serviciu la un service auto din oraşul Kiev. Aceasta recunoaşte că atunci avea un salariu mult mai mare, chiar dacă îndeplinea acelaşi volum de lucru.

"Aici salariul este mic, însă preţurile mari. Cum voi trăiţi, nu ştiu. Până la război trăiam mai bine, acum însă, tot s-a scumpit şi la noi", a explicat Svetlana Prodius.

La ora 13:00, femeia a mers la prânz. Printre altele, refugiaţii cazaţi temporar la Moldexpo sunt hrăniţi gratuit de trei ori pe zi. În zona unde se repartizau caserolele cu mâncare am întâlnit-o şi pe Maria Cramer, care a venit în Moldova din regiunea Nicolaev. Femeia a acceptat să ne povestească, în timpul pauzei de masă, despre viaţa sa de după începerea războiului, dar şi despre jobul pe care îl are în Moldova.

"Mi-am găsit de lucru aici. Sunt femeie de serviciu. Lucrez peste o zi. Una acasă şi două la serviciu. Aici, nu departe, s-a deschis un restaurant şi sunt femeie de serviciu", a menționat Maria Cramer.

Femeia este remunerată zilnic cu 700 de lei. Îi ajunge pentru strictul necesar: "Mi-am cumpărat două rochii. Am venit în ghete, mi-am cumpărat sandale, halat, cămașă de noapte. Pentru asta cheltui banii".

Joi, la centrul de plasament de la Moldexpo erau cazaţi în jur de 180 de oameni. Cei mai mulţi sunt pensionari, iar 63 - copii. Doar o mică parte dintre refugiaţi şi-au găsit până acum un loc de muncă.

"Avem oameni care s-au încadrat în câmpul muncii, care încearcă să se încadreze în societate. La Moldexpo avem angajate două persoane", a menționat  CAROLINA CHIPERI, directorul Moldexpo.

La Moldexpo, doritorii de a se încadra mai uşor în câmpul muncii au posibilitatea să înveţe gratuit limba română. Cursurile sunt predate de către o profesoară din Chişinău.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în prezent, în Moldova sunt peste o mie de locuri de muncă vacante pentru refugiaţii ucraineni. Procedura a fost simplificată, astfel că aceştia se pot angaja fără permis de muncă. Din luna februarie până în prezent, peste 500 de refugiaţi din Ucraina şi-au găsit un loc de muncă în Moldova.

"Funcțiile sunt diferite. Atât specialişti în IT, ingineri tehnologi în alimentaţia publică, medici, stomatologi, medici de familie. Salariile sunt diferite, depinde de postul de muncă. Avem oferte şi cu 40 de mii şi cu 30 de mii", a declarat ALA ŞUPAC, şeful direcţiei generale ocuparea forţei de muncă din cadrul ANOFM.

În prezent, în jur de 100 de refugiaţi din Ucraina aşteaptă să fie angajaţi în câmpul muncii, dintre care aproape 60 urmează cursuri de pregătire profesională. În total, pe teritoriul Republicii Moldova sunt peste 77 de mii de persoane care s-au refugiat din cauza războiului din ţara vecină, iar aproape opt mii au cerut azil. Din 24 februarie, mai multe ţări europene şi-au manifestat intenţia de a prelua o parte dintre refugiaţii din Ucraina care au venit în ţara noastră. Printre acestea se numără Franța, Lituania, Germania sau Norvegia. Până în data de 15 iunie, peste 1 800 de refugiați au fost preluaţi.