La doi ani şi jumătate după revoltele primăverii arabe, tranziţia politică este departe de a se fi încheiat. Mărturie sunt tensiunile extreme care domnesc în Tunisia şi Egipt şi starea de cvasi-beligeranţă din Libia.

Aceste evenimente au repercusiuni în plan economic: afectează grav turismul, sector cheie al economiilor egipteană şi tunisiană, alungă investitorii şi se traduc printr-o lipsă acută de lichidităţi, scrie Capital.ro.

Libia, bogată în petrol şi gaz, se deosebeşte de cele două vecine ale sale, dar toată economia sa trebuie reconstruită. În Egipt, "rezervele în valută au scăzut la un nivel alarmant, acoperind mai puţin de trei luni de importuri, prag considerat critic de FMI", explică Pascal Devaux, specialist în zona respectivă la BNP Paribas. Fără ajutorul vecinilor din Golf, Cairo ar intra în faliment. Egiptul a obţinut, în total, 12 miliarde de dolari de la Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit, sub formă de depozite în banca centrală şi produse petroliere. "Asta îi permite să supravieuiască, între trei şi şase luni", arată economistul.

În ceea ce priveşte creşterea economică, ea s-a redus în medie cu 5% între 2000 şi 2008, iar acum este de numai 2%. Un nivel mult prea mic având în vedere sărăcia şi şomajul. Tinerii, care au declanşat revoluţia din 2011, sunt afectaţi în mod special. "Cealaltă pată neagră sunt finanţele publice", adaugă Pascal Devaux. Deficitul public a ajuns la 13% din PIB. Mai mult de jumătate din buget este înghiţită de subvenţiile pentru carburanţi şi de ratele dobânzilor împrumuturilor, care au crescut cu 30% în ultimul an.

Investiţiile în declin

Neavând acces la pieţele internaţionale de capital, guvernul împrumută de la băncile locale, la dobânzi prohibitive. Pentru a ieşi din criză, Cairo ar trebui să reia negocierile cu FMI, blocate pentru moment. "Aceasta implică reforme dureroase pentru populaţie", precizează Pascal Devaux. O alegere grea pentru guvern, dar care i-ar conferi din nou credit internaţional.

Continuarea articolului pe Capital.ro.