E greu crezut, dar pe timpuri în Chișinău au existat bordeluri autorizate. Mai mult decât atât, serviciile acestora au fost legalizate. Se întâmpla în 1812, când Basarabia a devenit parte a Imperiului Rus. Astfel că la inițiativa țarului Nicolae I, dar și  din cauza creșterii bolilor venerice, prostituția a fost legalizată pe tot teritoriul Imperiului Rus. Lege valabilă și pentru Basarabia.

Potrivit unor note din vechile ziare, se poate înțelege că anume în perimentrul acestor străzi, au existat case publice, care la vremea respectivă erau numite case vesele și case de toleranță. 

Acest spatiu special pentru ca aici se afla un targ unde venea deseori negustorii, nu departe era un sector de politie, iar localizarea acestor case publice era reglementată astfel încât să fie la cel puțin 300 de metri de biserici, colegii sau școli. 

Din documentele limita de vârstă pentru proprietarii de bordeluri era de la 35 la 55 de ani. Iar pentru muncă prostituatelor erau acceptate fete tinere de la 16 la 21 de ani. În realitate însă cifrele erau cu mult mai alarmante, scrie prime.md. 

În acea perioadă, un abonament la o casă de toleranţă costa cât două kilograme de carne. Prețul începea de la 30 de copeici și ajungea până la patru ruble. Cel mai des aceste case de toleranță erau vizitate de oștași.

Săptămânal, femeile făceau un control medical și mergeau la băile publice din apropiere. Aceste promenade se făceau cu mult fast și nu treceau neobservate de bărbați.

Totuși, din motivul că o treime din venituri le reveneau proprietarilor de bordeluri și doar a patra parte prostituatelor, în anul 1917 au fost desființate practic toate casele de toleranță. Așa că, tinerele au început să muncească pe cont propriu în baza anunțurilor din ziare.