Târgul COVORUL DORULUI. Cele mai frumoase covoare şi tradiţii de ţesut popular din ţară
Embed:
Cele mai frumoase covoare şi tradiţii de ţesut popular au fost prezentate în cadrul târgului "Covorul Dorului". La eveniment au fost expuse lucrări din diferite regiuni ale ţării. Unele au fost confecţionate manual cu peste 100 de ani în urmă, în timp ce altele sunt create în prezent de marile fabrici din ţară.
"Covoarele noastre se deosebesc prin faptul că ele sunt autentice. "Pomul vieţii" cu mere de aur. Covoare cu simbol al păsării care simbolizează libertate, covoare cu chip de femeie, asemănat cu o floare", a spus Ecaterina Popescu, fondatoarea Complexului de Meşteşuguri "Artă Rustică".
La eveniment au fost prezentate şi tehnici unice de ţesut.
"Am devenit cunoscuţi mai mult prin renaşterea tradiţiei ţesutului covorului în bumbi, adică este covor, am putea spune "neţesut", se brodează pe urzeală", a zis Tatiana Popa, fondatorul muzeului "Casa Părintească".
Tradiţiile sunt păstrate şi de tânăra generaţie.
"Am văzut, cum mama face acasă acest covor şi era foarte interesant. Am văzut că asta mie îmi place şi am vrut asta să învăţ", a spus o fetiţă.
Şi reprezentanţii minorităţilor etnice s-au lăudat cu tradiţiile lor.
"Anterior, asemenea covoare erau ţesute de câte patru-cinci persoane, pentru că sunt multe flori. Ţesutul unui covor dura o lună", a zis Ana Belcivicen, conducătoare ansamblului, Tvardiţa.
La târg au fost mai mulţi oficiali, inclusiv ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc. Ea purtat costum naţional.
"Nu în zadar l-am numit "Covorul Dorului", ni-a fost dor de acest element indispensabil al spirtitualităţii noastre, ne-a fost dor de aceste element care ne-a făcut casele mai frumoase şi mai calde, care ne-a încălzit şi la propriu, şi la figural."
"Mă simt ca acasă nu numai pentru că avem în faţă aceasta bogaţia comună a noastră, covorul chiar din spate îmi aduce aminte de casa bunicii, care avea unul asemănător."
Vizitatorii târgului spun că au aflat multe despre tradiţiile de la noi.
"Este un eveniment foarte frumos, foarte amplu. Pe lângă faptul că cunoştinţă cu scoarţele vechi, am avut parte şi de un spectacol deosebit", a declarat Monica Babuc, ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării.
"De fiecare dată aşteptăm aceste evenimente, pentru că ne bucură atâta frumuseţe", a declarat Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Moldova.
În decembrie 2016, tehnicile tradiţionale de realizare a covoarelor în România şi Republica Moldova au fost înscrise în patrimoniul cultural UNESCO. Târgul naţional "Covorul Dorului" a ajuns la a patra ediţie.
"Covoarele noastre se deosebesc prin faptul că ele sunt autentice. "Pomul vieţii" cu mere de aur. Covoare cu simbol al păsării care simbolizează libertate, covoare cu chip de femeie, asemănat cu o floare", a spus Ecaterina Popescu, fondatoarea Complexului de Meşteşuguri "Artă Rustică".
La eveniment au fost prezentate şi tehnici unice de ţesut.
"Am devenit cunoscuţi mai mult prin renaşterea tradiţiei ţesutului covorului în bumbi, adică este covor, am putea spune "neţesut", se brodează pe urzeală", a zis Tatiana Popa, fondatorul muzeului "Casa Părintească".
Tradiţiile sunt păstrate şi de tânăra generaţie.
"Am văzut, cum mama face acasă acest covor şi era foarte interesant. Am văzut că asta mie îmi place şi am vrut asta să învăţ", a spus o fetiţă.
Şi reprezentanţii minorităţilor etnice s-au lăudat cu tradiţiile lor.
"Anterior, asemenea covoare erau ţesute de câte patru-cinci persoane, pentru că sunt multe flori. Ţesutul unui covor dura o lună", a zis Ana Belcivicen, conducătoare ansamblului, Tvardiţa.
La târg au fost mai mulţi oficiali, inclusiv ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc. Ea purtat costum naţional.
"Nu în zadar l-am numit "Covorul Dorului", ni-a fost dor de acest element indispensabil al spirtitualităţii noastre, ne-a fost dor de aceste element care ne-a făcut casele mai frumoase şi mai calde, care ne-a încălzit şi la propriu, şi la figural."
"Mă simt ca acasă nu numai pentru că avem în faţă aceasta bogaţia comună a noastră, covorul chiar din spate îmi aduce aminte de casa bunicii, care avea unul asemănător."
Vizitatorii târgului spun că au aflat multe despre tradiţiile de la noi.
"Este un eveniment foarte frumos, foarte amplu. Pe lângă faptul că cunoştinţă cu scoarţele vechi, am avut parte şi de un spectacol deosebit", a declarat Monica Babuc, ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării.
"De fiecare dată aşteptăm aceste evenimente, pentru că ne bucură atâta frumuseţe", a declarat Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Moldova.
În decembrie 2016, tehnicile tradiţionale de realizare a covoarelor în România şi Republica Moldova au fost înscrise în patrimoniul cultural UNESCO. Târgul naţional "Covorul Dorului" a ajuns la a patra ediţie.