Tradiţia organizării alegerilor primare de către partidele politice este întâlnită în unele ţări din Europa, dar şi în Statele Unite. Scopul acestei strategii este îmbunătăţirea relaţiilor cu alegătorii şi luarea deciziilor în mod transparent şi democratic. 

În Statele Unite există trei tipuri de alegeri primare: închise, deschise şi mixte. În cazul alegerilor închise votează doar membrii de partid. În cazul unui scrutin deschis, pot să-şi exprime opţiunile, în afară de membrii de partid, şi persoane fără afiliere politică.

La alegerile mixte poate vota oricine, însă participarea la scrutin înseamnă că persoana respectivă devine automat membru de partid. Spre deosebire de modelul american, în Europa nu au drept de vot persoanele care nu sunt membri ai formaţiunii care organizează alegeriile şi care nu plătesc cotizaţii.

La scrutin pot candida toţi membrii de partid, care întrunesc prevederile legislaţiei şi respectă statutul formaţiunii pe listele căreia candidează. În Europa alegerile interne la nivelul organizaţiilor politice au fost folosite în ultimele decenii în mai multe ţări. Partidul Socialist Spaniol, creştin-democraţii germani, laburiştii şi conservatorii britanici au adoptat sistemul alegerilor interne.

Între statele din Europa Centrală, Bulgaria a experimentat acest procedeu în 1996, la desemnarea candidatului pentru funcţia de preşedinte din partea partidelor de opoziţie. Studiile internaţionale au arătat că partidele care organizează alegeri primare sunt mai stabile şi mai deschise în faţa propriilor alegători.