Aproape 200 de țări s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a preveni cele mai grave consecințe ale crizei climatice, însă există încă un decalaj uriaș între ceea ce s-a promis și ceea ce oamenii de știință spun că este necesar, potrivit unui raport realizat de Programul ONU pentru Mediu (UNEP). Cele mai recente planuri climatice ale țărilor vor asigura doar un mic procent din cantitatea totală de emisii care este necesar să fie redusă pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. 

Cu doar câteva zile înainte de începutul conferinței pentru schimbări climatice de la Glasgow, cunoscută și sub numele de COP26, care este considerată crucială pentru atingerea obiectivelor Acordului privind schimbările climatice semnat în 2015 la Paris, UNEP a transmis că planurile naționale ale statelor semnatare de reducere a poluării cu carbon au echivalat până acum cu „promisiuni slabe, nerealizate încă”.

Țările încă nu și-au actualizat angajamentele climatice

Zeci de națiuni nu și-au actualizat încă oficial angajamentele de reducere a emisiilor, așa cum ar fi trebuit să facă în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris din 2015.

Dintre țările G20, care reprezintă 80% din emisiile totale ale lumii, doar șase țări și-au mărit oficial obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră. Raportul UNEP a mai constatat că șase țări din G20 (SUA, Canada, Australia, Brazilia, Coreea de Sud și Mexic) nu și-au atins deloc vechile obiective privind mediul înconjurător. 

Planeta s-a încălzit deja cu 1,2 grade Celsius, spun oamenii de știință. Cel mai recent set de angajamente ale națiunilor privind lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, un prag despre care experții climatici spun că este critic și nu trebuie atins.

În evaluarea sa anuală privind emisiile de CO2 în atmosferă, UNEP a calculat diferența dintre emisiile care urmează să fie eliberate de țări și nivelul necesar pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius.

Conform UNEP, chiar și cele mai actuale și ambițioase planuri climatice la care s-au angajat aproximativ 120 de țări direcționează lumea către calea creșterii temperaturii medii globale cu până la 2,7 grade Celsius, scrie Digi24, cu referire la publicația Bangkok Post.

Raportul a mai constatat că angajamentele noi și actualizate privind emisiile vor reduce doar cu 7,5% cantitatea totală a acestora până în 2030, dar este necesară o reducere de 55% a cantității totale de emisii pentru a fi îndeplinit obiectivul de a limita încălzirea globală la sub 1,5 grade Celsius.

Organizatorii summitului COP26 spun că își doresc ca țările să se angajeze la Glasgow să mențină Pământul pe drumul corect spre obiectivul de limitare a temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius prin angajamente mai ambițioase de a-și decarboniza economiile.

Lumea se îndreaptă spre o catastrofa climatică

Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a declarat că raportul publicat marți de UNEP arată că lumea este „încă pe drumul spre o catastrofă climatică”.

„În timp ce liderii politici ai lumii se pregătesc pentru discuțiile din cadrul COP26, acest raport este un alt semnal de alarmă. De câte mai avem nevoie?”, s-a mai întrebat Guterres.

La rândul său, Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, a precizat că „nu trebuie să mai avem de-a face cu promisiuni, ci trebuie să vedem acțiuni reale din partea statelor".

Conform acordului de la Paris din 2015, semnatarilor li se cere să prezinte noi planuri de reducere a emisiilor, cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național sau NDC, la fiecare cinci ani, fiecare mai ambițios decât ultimul.

„Pentru a avea șansa de a limita încălzirea globală la pragul de sub 1,5 grade Celsius, mai avem doar opt ani pentru a reduce aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră”, a mai declarat directorul executiv al UNEP. Andersen a spus că acești opt ani înseamnă „conceperea planurilor, punerea în aplicare a politicilor climatice și implementarea acestora”.

„Nu suntem unde vrem să fim”, a mai punctat Inger Andersen. „Vrem să fim optimiști și să spunem că fereastra este încă deschisă, că încă o putem face, dar această fereastră se închide foarte repede. Realitatea este că trebuie să facem acest lucru să se întâmple până la finalul acestui deceniu”, a mai spus directoarea executivă a UNEP.

Registrul NDC al ONU evidențiază faptul că în prezent există 192 de țări semnatare ale Acordul de la Paris care și-au depus primele NDC-uri. Eritreea și Irakul sunt singurele țări care nu au semnat încă Acordul de la Paris, dar au trimis NDC la ONU.

Toți ochii vor fi ațintiți asupra țărilor din G20 la COP26, în special asupra celor mai mari emițători de combustibili fosili din lume, potrivit lui Andersen. Trei dintre cei mai mari poluatori, Statele Unite, India și Uniunea Europeană, s-au angajat să își reducă emisiile până în 2030. Însă China nu are niciun plan să reducă emisiile înainte de 2030, ci se angajează să atingă emisiile maxime până în 2030 și să atingă pragul de emisii nete zero până în anul 2060.

COP26, momentul de responsabilitate al lumii

Avertismentele raportului UNEP vin în urma unei veri pline de dezastre naturale alimentate de schimbările climatice din întreaga lume. În timp ce SUA și Canada au fost lovite de incendii de vegetație și valuri de caniculă, agravate de secetă, inundații și uragane, Germania și China au trecut prin inundații care au lăsat în urmă sute de victime și pagube financiare foarte mari. De asemenea, sudul Europei s-a luptat cu incendiile de vegetație.

La Forumul Marilor Economii, organizat de SUA în septembrie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că viitorul summit privind schimbările climatice, COP26, în timpul căruia liderii mondiali se vor întâlni pentru a discuta obiectivele privind reducerea emisiilor, are un „risc ridicat de eșec”.

„Este clar că fiecare țară trebuie să-și asume responsabilitatea”, a declarat Guterres.

La rândul său, președintele COP26, Alok Sharma, a declarat în weekend că negocierile climatice vor fi în special complicate de evoluţia contextului geopolitic având în vedere relaţiile mai tensionate decât anterior pe care liderii de la Londra şi Washington le au cu China şi Rusia.

„Ceea ce au realizat liderii lumii la Paris a fost extraordinar, a fost un acord-cadru, dar o mare parte dintre normele detaliate au fost lăsate pentru mai târziu. E ca şi cum am fi la un examen şi au mai rămas doar întrebările cele mai dificile, iar noi nu mai avem foarte mult timp şi examenul se va termina într-o jumătate de oră”, a descris preşedintele COP26 mizele summitului, subliniind că summitul de la Glasgow va fi mult mai dificil decât summitul organizat în 2015 la Paris.

Unele țări au anunțat alte obiective, inclusiv date nete zero, dar aceste obiective sunt ambigue și în afara NDC-urilor oficiale. Atingerea emisiilor nete zero, în cazul în care cantitatea de gaze cu efect de seră eliminată din atmosferă este egală cu cantitatea emisă, este esențială pentru angajamentele globale în materie de climă. UNEP raportează că aceste acțiuni, dacă sunt puse în aplicare, ar putea duce la o reducere de jumătate de grad a încălzirii globale.

SUA și China au convenit în primăvară să coopereze cu privire la criza climatică. De altfel, China este cel mai mare emițător de dioxid de carbon din lume, urmată de SUA, UE, India, Rusia și Japonia. Cu toate acestea, și țările mai mici pot avea un impact dăunător asupra mediului și climei. Spre exemplu, cantitatea de emisii din restul lumii combinate depășește cantitatea totală de dioxid de carbon generată de China.

Națiunile în curs de dezvoltare sunt cele care suportă efectele cele mai grave ale crizei climatice, în ciuda cantității mici de emisii pe care le generează în atmosferă. Andersen a spus că acesta este motivul pentru care ajutorul financiar pentru țările în curs de dezvoltare pentru a lupta împotriva crizei climatice este vital.

„Locuitorii țărilor mai sărace vor suferi cel mai mult, așa că asigurarea existenței unui anumit grad de echitate și a unui grad de solidaritate globală pentru finanțarea adaptării la noile provocări ale crizei climatice este esențială”, a subliniat directoarea executivă a UNEP.

Perspectivele

Raportul UNEP precizează că țările trebuie să reducă cantitatea de CO2 și echivalentul acesteia în alte gaze cu efect de seră cu încă 28 de miliarde de tone până în 2030 față de cât se reduce în prezent. De asemenea, experții climatici care au lucrat la acest rport au indicat că este nevoie de o reducere cu șapte ori mai mare a emisiilor pentru ca lumea să mențină încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius.

Coautoarea raportului, Anne Ohloff, a declarat că acesta a arătat că s-au înregistrat „unele progrese” de la Acordul de la Paris și până în prezent în privința emisiilor.

„Noile angajamente (NDC) reduc circa patru giga tone de emisii de CO2 pe an până în 2030”, a precizat Ohloff, care a mai spus însă că acest prag „este departe de a fi suficient".

În august, cel mai recent raport al Grupului interguvernamental de experţi ai ONU privind schimbările climatice (IPCC), denumit „Cod roșu pentru umanitate”, a avertizat asupra riscului că omenirea ar putea să atingă pragul de 1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea precedentă, din 2018, existând astfel riscul unor dezastre fără precedent pentru umanitate.

Raportul de marți al UNEP spunea că, chiar dacă toate angajamentele actuale privind neutralitatea climatică până la jumătatea acestui deceniu ar fi îndeplinite, există încă o șansă de 66% ca creșterea temperaturii medii globale să fie limitată la abia un nivel de 2,2 grade Celsius, ceea ce ar fi în dezacord cu obiectivele Acordului Climatic de la Paris.

„Există 15% șanse ca încălzirea globală să depășească 2,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului și aproape 5% șanse ca aceasta să depășească 3 grade Celsius”, mai subliniază raportul UNEP.

Inger Andersen a spus, pentru a reduce decalajul privind reducerea emisiilor, lumea trebuie să își schimbe și să reinventeze toate sectoarele energetice și de transport. „E nevoie de o revizuire fundamentală a sectoarelor”, a spus directoarea UNEP, subliniind în același timp că „vestea bună este că există soluții chiar acolo, la îndemâna noastră. Avem nevoie doar de câteva impulsuri care să stabilească tonul”.

Totodată, Inger Andersen a precizat că încă există șanse pentru a schimba cursul crizei climatice, dar pentru a se realiza acest lucru sunt necesare acțiuni până în 2030. „Dacă nu se reduc rapid emisiile de combustibili fosili, vremea extremă va fi din ce în ce mai prezentă în viitor. Lumea trebuie să se trezească și să conștientizeze pericolul iminent cu care ne confruntăm ca specie”, a mai spus Andersen.