Este grav că în Republica Moldova există televiziuni care nu produc deloc programe autohtone sau în limba română, dar au acces la bugetele de pe piaţa de publicitate. Este constatarea lui Eugeniu Rîbca, membru al Consiliului Audiovizualului, care a reclamat în acest sens încălcarea principiului concurenţei loiale faţă de televiziunile care folosesc banii din publicitate pentru realizarea emisiunilor locale. În acelaşi timp, unele posturi tv care au sfidat legea în ceea ce priveşte cota obligatorie de programe locale au posibilitate să-şi continue aceste practici până în toamnă, când ar urma să intre în vigoare modificările făcute de Consiliului Audiovizualului în ceea ce priveşte clasificarea radiodifuzorilor. 

"Mi se pare grav să avem în Republica Moldova situaţii în care, potrivit legislaţiei în vigoare, trebuie să realizeze cel puţin 4 ore de programe locale, să difuzeze programe proprii, simplu vorbind, în volum de cel puţin 2 ore care pot fi redifuzate. Îmi pare rău să constat că avem furnizori ai serviciilor media audiovizuale care utilizează resursele obţinute în special de pe piaţa publicităţii pentru a crea programe audiovizuale proprii, locale, pentru a ajunge la interesul public de a avea informaţii de interes local. Pe de altă parte, să avem furnizori de servicii media care nu produc nimic", a declarat Eugeniu Rîbca, membru al Consiliului Audiovizualului.

Declaraţiile au fost făcute în contextul în care Consiliul Audiovizualului a monitorizat timp de o săptămână televiziunea Bravo TV, care se rezumă doar la retransmiterea postului TV "Мульт" din Rusia, şi a constatat că în grila de emisie a acestui radiodifuzor sunt zero procente produs autohton şi în limba română. În total, Bravo TV a fost amendat cu 56 de mii de lei, dintre care 14 mii de lei constituie sancţiunea pentru lipsa programelor locale, iar 29 de mii de lei reprezintă pedeapsa pentru difuzarea desenelor animate, fără a fi dublate sau sonorizate în limba română. Radiodifuzorul nu a avut o reacţie la constatările Consiliului Audiovizualului.

"Voi insista ca în lunile ce urmează să revenim la această problemă, pentru că ţine, în primul rând, de condiţii de activitate de ordin economic. Or, dacă nu vom avea ordine aici, cu siguranţă, vom avea concurenţă neloială în continuare şi acuzaţii care ţin de activitatea Consiliului Audiovizualului în general", a mai spus Eugeniu Rîbca.

După ce în ultimii ani s-a reclamat public că unele televiziuni, care, de facto, emit la nivel naţional, se ascund după titulatura de radiodifuzori regionali, pentru a produce mai puţine programe autohtone, Consiliul Audiovizualului a aprobat, în şedinţa de miercuri, lista actualizată a radiodifuzorilor cu emisie naţională, regională şi locală. Surprinzător, membrii Consiliului Audiovizualului au decis ca aceste modificări să intre în vigoare abia din 1 septembrie, ceea ce înseamnă că radiodifuzorii care au încălcat legea şi bunul simţ până acum o mai pot face şi în următoarele cinci luni.

"Este vorba de un act cu consecinţe importante pentru anumiţi furnizori de servicii media. Respectiv, o asemenea decizie, cu siguranţă, nu va intra în vigoare mâine, poimâine. Este nevoie de o perioadă de tranziţie", a declarat membrul CA Eugeniu Rîbca.

Expertul media Dumitru Ţîra spune că acest termen de 5 luni este, de fapt, o perioadă de graţie pentru cei care s-au ascuns până acum după paravanul "emisie regională".

"Termenul acesta, dacă calculăm de azi, ar însemna cam 5 luni. E o perioadă de graţie oarecum într-un fel. Pe de altă parte, nu mi se pare chiar echitabil în sensul în care totuşi este o obligaţie din 2018. Cinci luni nu este nici mult, nici puţin, dar pe mine mă deranjează alt aspect. În această perioadă, este o perioadă de graţie în care aceste televiziuni oricum nu au această obligaţie, adică ele au cumva o scuză în sensul lansării unor produse noi sau programe autohtone", a declarat Dumitru Țîra, expert media. 

Consiliul Audiovizualului a mai decis, la propunerea vicepreşedintelui instituţiei, Aneta Gonţa, să monitorizeze modul în care toate cele 63 de posturi TV respectă legislaţia privind cota de produs autohton şi în limba română.

"Mai având în vedere că noi primim la CA cam o dată la 10 zile mai multe petiţii pe acest subiect, dar care, din păcate, vizează doar un anumit număr de furnizori, numai acum avem cred că 5, dacă nu greşesc. Aceste petiţii vizează aceiaşi furnizori care au mai fost monitorizaţi şi există această discrepanţă între cei care au trecut de 2,3 ori prin monitorizări şi alţii, care niciodată", a menționat vicepreşedintele Consiliului Audiovizualului Aneta Gonța. 

Potrivit legii, posturile TV considerate furnizori privaţi naţionali de servicii media trebuie să transmită zilnic cel puţin opt ore de programe audiovizuale locale, iar în cazul furnizorilor privaţi regionali de servicii media cota obligatorie este de cel puţin patru ore de produs autohton. Legea mai stabileşte că jumătate din programele prevăzute de aceste cote obligatorii trebuie să fie în primă difuzare, iar 80 la sută trebuie să fie în limba română. Anterior, membrii din componenţele precedente ale Consiliului Audiovizualului au fost acuzaţi în repetate rânduri că tolerează faptul că unele televiziuni parazitează audiovizualul moldovenesc cu programe retransmise, iar prin aceasta se aprofundează concurenţa neloială faţă de televiziunile care respectă legislaţia şi investesc în producerea emisiunilor autohtone.