Tot mai multe terenuri agricole riscă să rămână pârloagă. Ţăranii spun că este tot mai costisitor să lucreze pământul, iar profitul este tot mai mic. De cealaltă parte, responsabilii de la Ministerul Agriculturii dau vina pe agricultori, despre care afirmă că nu ştiu să-şi gestioneze terenurile.

Fermierii spun că veniturile obţinute din vânzarea producţiei agricole nu acoperă cheltuielie pentru carburanţi, seminţe şi fertilizanţi. Mai mult, ei afirmă că nici subvenţiile oferite de stat nu sunt suficiente.

"Am investit anul acesta în pamânt 40 de mii de lei. Dar cât am scos? Cred că jumătate, 50 de procente, restul au rămas în pământ", a spus agricultorul Iurie Gricorenco.

La fel de nemulţumiţi de situaţia creată sunt şi alţi agricultori.

"Un leu 50 a fost în medie anul ăsta varza şi dintr-un leu 50 ce ai? Punem 10 bani la pământ, 10 bani la prăşit, 10 bani la sămânţă, la răsădit şi 10 bani ne rămân nouă, dar ce faci cu 10 bani?", a menţionat agricultorul Tatiana Gârleanu.

Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor de fermieri, o parte din vină aparţine agricultorilor, pentru că nu analizează tendinţele şi cererea de pe piaţă şi sunt nevoiţi să-şi vândă producţia la un preţ mic. În aceste condiţii, ar mai fi o soluţie.

"Pentru a da un imbold pentru dezvoltarea agriculturii este majorarea subvenţionării şi în special a subvenţiilor investiţionale", a spus vicepreşedintele "Uniagroprotect", Alexandru Slusari.

Totodată, reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun, însă, că prelucrarea pământului este o activitate profitabilă, iar pierderi înregistrează doar agricultorii care nu ştiu să-şi gestioneze bine afacerea.