Tescovina, beneficii nebănuite. Savanţii: Ar putea fi folosită la fabricarea produselor cosmetice
Embed:
Tescovina de struguri şi fructe ar putea fi folosită la fabricarea produselor cosmetice sau la prepararea bomboanelor. Un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova lucrează în prezent la elaborarea unor tehnologii inovative de prelucrare a acestor rămăşiţe. Studiile sunt efectuate în colaborare cu un grup de savanţi de la o universitate din Iaşi, în cadrul unui proiect transfrontalier finanţat de Uniunea Europeană.
Sunt implicaţi în jur de 50 de cercetători din Moldova şi România. Oamenii de ştiinţă sunt convinşi că tescovina are un potenţial industrial enorm.
"Se primeşte că reziduurile din vinificaţie constituie practic 25 la sută din volumul de struguri prelucraţi. Este posibilă valorificarea deşeurilor din vinificaţie, şi în special a acelei tescovine, care ea reprezintă un volum mare.", a spus conferenţiarul universitar UTM, Ecaterina Covaci.
"Aceste produse biologic active pot fi ulterior utilizate în industria alimentară drept conservanţi naturali, drept coloranţi naturali şi drept antioxidanţi naturali. Ceea ce ar conduce la o alimentaţie mai sănătoasă.", a spus coordonatorul de proiect, Rodica Cerneţchi.
Cercetătorii nu exclud faptul că odată cu implementarea noilor tehnologii, fabricile de vinuri şi conserve de la noi ar putea crea noi linii de producere.
"Moldova, având volume mari de prelucrare a strugurilor, poate beneficia foarte mult. Din aceleaşi reziduuri, inclusiv din tescovină, poate fi obţinut aşa, un biogaz. În multe ţări, de la o fabrică de vin, poate să fie utilizat pentru un orăşel, o comună.", a spus profesorul universitar, Anatol Bălănuţă.
Una dintre cele mai mari fabrici de vinuri din ţara noastră s-a aratat deschisă pentru colaborare.
"Pe noi asta ne-ar ajuta să dăm un plus valoare procesului tehnologic. Asta în primul rând. Ceea ce este un beneficiu pentru compania noastră.", a menţionat şeful departamentului marketing în cadrul vinăriei, Livia Sîncu-Manii.
Uniunea Europeană a investit în acest proiect 200 de mii de euro.
Sunt implicaţi în jur de 50 de cercetători din Moldova şi România. Oamenii de ştiinţă sunt convinşi că tescovina are un potenţial industrial enorm.
"Se primeşte că reziduurile din vinificaţie constituie practic 25 la sută din volumul de struguri prelucraţi. Este posibilă valorificarea deşeurilor din vinificaţie, şi în special a acelei tescovine, care ea reprezintă un volum mare.", a spus conferenţiarul universitar UTM, Ecaterina Covaci.
"Aceste produse biologic active pot fi ulterior utilizate în industria alimentară drept conservanţi naturali, drept coloranţi naturali şi drept antioxidanţi naturali. Ceea ce ar conduce la o alimentaţie mai sănătoasă.", a spus coordonatorul de proiect, Rodica Cerneţchi.
Cercetătorii nu exclud faptul că odată cu implementarea noilor tehnologii, fabricile de vinuri şi conserve de la noi ar putea crea noi linii de producere.
"Moldova, având volume mari de prelucrare a strugurilor, poate beneficia foarte mult. Din aceleaşi reziduuri, inclusiv din tescovină, poate fi obţinut aşa, un biogaz. În multe ţări, de la o fabrică de vin, poate să fie utilizat pentru un orăşel, o comună.", a spus profesorul universitar, Anatol Bălănuţă.
Una dintre cele mai mari fabrici de vinuri din ţara noastră s-a aratat deschisă pentru colaborare.
"Pe noi asta ne-ar ajuta să dăm un plus valoare procesului tehnologic. Asta în primul rând. Ceea ce este un beneficiu pentru compania noastră.", a menţionat şeful departamentului marketing în cadrul vinăriei, Livia Sîncu-Manii.
Uniunea Europeană a investit în acest proiect 200 de mii de euro.