100 de modele de ii din secolul al 19 lea, recondiţionate sau ţesute pe baza modelelor originale, au fost expuse la Muzeul Naţional de Etnografie. Ele au fost realizate de peste 240 de femei din ţară şi din România, care au lucrat pe baza unor fotografii vechi, desene, schiţe sau chiar cămăși deteriorate. Organizatorii expoziţiei îşi propun să salveze autenticitatea costumelor tradiţionale din diferite zonele ale ţării, dar şi să apropie viziunile meşterilor populari de pe cele două maluri ale Prutului.

Modelele de ii readuse la viaţă reprezintă portul popular din peste 15 raioane din ţară, dar şi din fostele judeţele ale Basarabiei, Hotin şi Ismail. Potrivit organizatorilor, expoziţia este dedicată anului Centenarului.

"Fiecare femeie, în baza unei fotografii a trebuit să studieze, să înveţe despre modelul dat, a trebuit să-i cunoască legenda şi să o înţeleagă. Fiecare model este o istorie, este o legendă. Este tezaurul, patrimoniul nostru. Fiecare cămaşă poartă în sine un mesaj pentru generaţiile viitoare", a spus Andreea Rusnac co-organizatoare.

"Această ie datează din secolul al XIX-lea şi este cea mai veche din toate cele 100 care sunt expuse. Meşteriţa a numit-o "Busuioc" datorită singurului ornament care s-a mai păstrat în poza după care a fost reconstituită."

Olesea Enache povesteşte că alegerea ornamentului şi a tehnicii de lucru i-a luat foarte mult timp.

"Era atât de veche că desenul practic era ros şi se vedea doar punctele pe unde a fost cusut. Au mai fost momente pe unde s-a văzut desenul şi doar aşa am putut să reactualizez motivul care a fost cusut. Încă mai am de lucru la ea, dar am salvat o cămaşă foarte veche", a zis Olesea Enache, meşter popular.

Doamnele din imagine au venit din Bucureşti. Meşteriţele au reconstituit cinci modele de ii pe care au venit să le prezinte.

"Pomul vieţii în special, în creţuri sunt coarnele berbecului şi rombul care este protecţia. Este un ornament de cucuteni", a zis Viorica Arhire, meşter popular, România.

"Destul de dificil să stabilim cromatica, să stabilim modelul, compoziţia, căci, defapt asta am urmărit cel mai mult. Am găsit lucruri care ne unesc foarte mult. Deci între România şi Basarabia nu există practic nicio diferenţă", a zis Maria Năneacşu, meşter popular, România.

Vizitatorii au rămas încântaţi de exponatele prezentate la vernisaj.

"Mie îmi plac toate, încă nu mi-am ales una care aş vrea să o am. În orice caz, bravo, fetelor."

"Sînt generaţia tînără care niciodată nu am crezut că o să-mi placă astfel de culori, port popular. Am venit cu mare plăcere ca să înţeleg ce înseamnă portul popular, de ce oamenii atât de mult îl promovează."

"Mi se par destul de interesante. Eu acum chiar merg şi mă gândesc că într-adevăr suntem foarte bogaţi. Avem o comoară de costume care cred că nu are nici o ţară, cu ceea ce ne putem mândri."

Expoziţia iilor din secolul al XIX-lea va fi deschisă până pe 15 februarie.