După sărbători, o parte dintre bucatele rămase sunt folosite la pregătirea altor mâncăruri sau cel mai adesea sunt aruncate. În mediul rural, de resturi profită animalele din curte. Găinile familiei Bunduche din satul Buţeni, raionul Hânceşti, au avut astăzi în meniu... salată olivier.

De o masă deosebită s-au bucurat şi iepurii. Iar căţeluşa Giulia a avut parte de alte bunătăţi rămase de la masa de Revelion.

Gospodina casei a pregătit pentru noaptea dintre ani mai multe feluri de bucate, însă multe au rămas nemâncate.

"Absolut nimic nu se pierde. Ceea ce rămâne, folosim în ceea ce putem să folosim. De pildă dacă rămâne canea de la răcituri, putem face un sos, nu se aruncă. Din cârnaţ, caşcaval, tot ce rămâne, facem pizza."

Cei de la oraş sunt nevoiţi să arunce resturile de la masa de Revelion la tomberon.

"Avem tradiţie să facem mese pentru 50 de oameni, dar nu vin decât 25. Restul mâncării se aruncă. Asta este explicaţia."

"Salată în primul rând. Pentru că se prepară în cantităţi mari şi nu se mănâncă."

"Folos din asta că faci atâta mâncare, şi iată o arunci."

Potrivit psihologilor, moldovenii au în sânge obiceiul de a-şi întâmpina oaspeţii cu mese doldora de bucate. Iar Revelionul nu este o excepţie.

"De fapt, masa de sărbătoare este de afiliere emoţională pentru membrii familiei, pentru cei dragi. Şi mai puţin o competiţie culinară."

În Moldova nu sunt date statistice cu privire la cantitatea exactă de produse alimentare care ajunge la gunoi. Potrivit Regiei Autosalubritate, doar în Chişinău, aproape 70 de mii de tone de mâncare ajung anual la tomberon. Asta înseamnă 30 la sută din totalul deşeurilor ridicate din oraş.