Semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb, Legea privind statutul Autonomiei Găgăuze, Legea privind extremismul şi adoptarea Codului Educaţiei sunt doar câteva din momentele dificile ale acestei sesiuni parlamentare. Despre provocările sesiunii primăvară-vară au vorbit șefii fracțiunilor parlamentare, în platoul Fabrika.

Potrivit liderul Partidului Liberal Reformator, Ion Hadârcă, cea mai dificilă misiune a fost:

"Cel mai complicat moment din această sesiune parlamentară a fost depășirea obstacolelor văzute și nevăzute în pragul semnării Acordului de Asociere, iar ratificarea acestuia în Parlament este cea mai mare realizare nu doar a acestei legislaturi, dar o excepție istorică în ultimii 20 de ani", a declarat Hadârcă.

Subtil, Ion Hadârcă a mai menţionat o problemă actuală:

"Au fost ameninţările, vizitele unor emisari de la Moscova. Închinările emisarilor din Parlament pe culoarele Kremlinului provocând embargouri în plin sezon, pentru că aceste ameninţări au început în toamna anului trecut, încă înainte de parafarea Acordului la Vilnius", a punctat Ion Hadârcă.

Potrivit președintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, cea mai grea misiune a fost:

"După mine, cel mai greu a fost reaşezarea Coaliţiei majoritare după conflictul de anul trecut. Nu a fost simplu, a fost foarte important pentru politica din Republica Moldova. Am învăţat să punem mai presus interesul ţării decât interesul de partid. Acum avem o altă calitate, o altă faţă a acestei coaliţii".

De asemenea, semnalele îngrijorătoare din Autonomia Găgăuză au fost o provocare dificilă.

"Găgăuzia tot este o zonă care a trezit îngrijorări în ultimul timp. Reproşul meu pentru ei, au încercat să facă presiuni asupra Parlamentului ca să adopte anume acele proiecte care ei le consideră necesară. Dar aceste proiecte trimise de găgăzia sunt complicate, cu multe lacune. 20 de ani ne-au reproşat că nu am ajustat legislaţia cu statutul Găgăuzia. Iată asta am făcut acum. Comuniştii au profitat că sunt în opoziţie, sau aliat cu Ghimpu. Ei acum se pregătesc pentru alegerile başcanului şi sigur că ei încearcă să devină populişti, patrioţi", a punctat Dumitru Diacov.

În acelaşi context, liderul fracţiunii liberal-democraţilor, Valeriu Streleţ, este de părere că proiectul privind Legea Extremismului în Moldova a fost alt motiv dificil din această sesiune.

"Exact acest proiect de lege care a fost unul din momentele dificile ale acestei sesiuni. Situaţiile sunt următoarele. Serviciul Informaţional de Securitate (SIS) practic a rămas fără instrumente pentru operaţiuni operative în afara unui proces penal. Nu este definit în legislaţie, care este regimul de dobândire a informaţiei despre eventuale provocări. În condiţiile astea, pe fundalul contextului geo-politic pe care îl avem în regiune, este necesar să oferim serviciilor noastre speciale un instrument care le-ar permite în afara cazului penal, să poată monitoriza anumite persoane. E profunda mea convingere că trebuia să ducem acest proiect la bun sfârşit. Eu accept că pot fi amendamente de excludere art. 8. Acesta poate fi subiectul unui proiect separat. Admit mai multe propuneri care trebuie discutate, dar trebuie finisate pentru că ţin de securitatea ţării noastre", a explicat Valeriu Streleţ.

Potrivit liderilor fracţiunilor parlamentare, Legea Extremismului este un proiect al deputaţilor şi este un act legislativ prezent în puţine ţări din lume. Totodată, la fel de puţine sunt şi ţările care au aşa context social ca la noi, cu o societate atât de împărţită. De aceea, este vital să avem un astfel de proiect, au menţionat liderii fracţiunilor în platoul Fabrika.