Cunoașterea științifică se diversifică continuu. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie sau despre mediu. Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii decembrie, scrie agerpres.

Spațiu 
Agenția Spațială Americană a lansat în a doua săptămână a lunii decembrie opt sateliți, în cadrul programului CYGNSS (Cyclone Global Navigation Satellite System), pentru o mai bună înțelegere a uraganelor și furtunilor devastatoare, asigurând furnizarea unor prognoze meteo mai precise. Cei opt sateliți vor utiliza semnalele radio preluate de la sateliții GPS pentru a măsura viteza vântului la tropice, între 35 de grade latitudine nordică și 35 de grade latitudine sudică, zonă în care se nasc majoritatea uraganelor. "Misiunea se va concentra asupra dinamicii atmosferice de suprafață", potrivit lui Christine Bonniksen, directorul executiv al programului CYGNSS. "Putem aduna informații pentru a înțelege mai bine cum cresc în intensitate uraganele", a mai spus acesta cu aleși prilej. Misiunea, cu un buget de 157 de milioane de dolari, are ca obiectiv și studierea umidității în sol și a Oscilației Madden-Julian care influențează regimul de precipitații deasupra Oceanului Indian. Durata misiunii CYGNSS este de doi ani, dar în cazul în care nu vor exista probleme tehnice, ar putea fi extinsă.

Europa a lansat la jumătatea lunii decembrie primele servicii ale sistemului său de navigație prin satelit, Gallileo, cu prilejul unei ceremonii oficiale la Bruxelles. ''Este o realizare majoră pentru Europa (...) Nicio țară europeană nu ar putea face acest lucru singură'', a declarat comisarul european pentru industrie, Elzbieta Bienkowska, adăugând: ''este rezultatul unui efort comun pentru proiectarea și construirea sistemului de navigație cel mai precis din lume''. Deocamdată va mai dura până când această nouă tehnologie va fi implementată pe scară largă. În jurul anului 2020 vor fi pe orbită cei treizeci de sateliți care vor asigura funcționarea optimă a sistemului european de navigație, față de cei 15 care sunt activi în prezent. Galileo este compatibil cu sistemul GPS american, utilizatorul putând accesa cele două sisteme simultan pentru a beneficia de o calitate și o fiabilitate mai bună a poziției de localizare. Programul Galileo, cu un buget de peste 10 miliarde de dolari, a fost lansat în 1999 de Uniunea Europeană.

Tehnologie 
O echipă de cercetători de la universitatea americană Cornell a reușit să implementeze un sistem de senzori integrat care oferă posibilitatea roboților să perceapă forța, gradul de curbare și dimensiunea obiectelor atinse, conform unui studiu publicat într-o revistă de specialitate în a doua săptămână a lunii decembrie. Cercetătorii au folosit o imprimantă 3D și litografia în patru pași pentru a crea senzori elastomerici. Senzorii sunt formați dintr-o diodă emițătoare de lumină și o fotodiodă într-un centru de transmitere a luminii, izolat prin placare. ''Senzorii noștri sunt integrați în interiorul robotului, astfel încât ei pot detecta forțele care sunt transmise prin stratul exterior al robotului, aproape similar modului în care noi (oamenii — n.red.) și toate organismele facem acest lucru atunci când simțim, de exemplu, durerea'', conform cercetătoarei Huichan Zhao de la Cornell University. ''Mâna noastră umană nu funcționează cu ajutorul unor motorașe care să acționeze fiecare articulație, ci este o mână delicată cu foarte mulți senzori la suprafață și în interiorul său'', a indicat cercetătoarea pentru npr.org, adăugând că avantajul roboticii delicate este dispozitivul respectiv seamănă foarte mult cu mâna umană.

Reactorul german de fuziune nucleară Wendelstein 7-X (W7-X) funcționează și promite energie infinită și verde pentru totdeauna. Fiind denumit și "stellerator" sau "steaua din borcan", acesta a generat plasmă de hidrogen, conform unui studiu publicat la jumătatea lunii decembrie de Nature Communications. Succesul înregistrat de ultimele teste ale reactorului le conferă oamenilor de știință undă verde pentru a continua cercetările pentru a obține ceea ce este considerat de mulți drept "Sfântul Graal" al energiei — tehnologia de a obține energie din fuziunea atomilor de hidrogen, la fel ca în cazul Soarelui și celorlalte stele. Încorporată în centrale energetice, această tehnologie de tip "stea în borcan" are capacitatea de a ne asigura, pentru totdeauna, energie infinită obținută fără niciun fel de poluare. Dispozitivul W7-X este cel mai mare și mai sofisticat "stellerator" din lume și funcționează în cadrul Institutului Max Planck pentru Fizica Plasmei din Germania. Cercetătorul David Gates, din cadrul Laboratorului de Fizică a Plasmei din Princeton și coordonator al proiectului W7-X, a confirmat că ultimele teste derulate s-au încheiat cu succes. Aceste teste au vizat verificarea modului în care funcționează incinta magnetică pentru plasmă a reactorului W7-X. Acest succes "pune bazele pentru operațiunile de înaltă performanță cu plasmă pe care le vom realiza în viitor", a subliniat Gates.

Planeta 
În a treia săptămână a lunii decembrie oamenii de știință de la Monterey Bay Aquarium din Statele Unite au dezvăluit primele imagini filmate cu un rechin-fantomă (Hydrolagus trolli), o specie puțin cunoscută. În timpul unor cercetări desfășurate în largul coastei Hawaii pentru a analiza fundul mării, echipa de cercetători a dat nas în nas cu această creatură provenită parcă din preistorie. Rechinul-fantomă a fost filmat la o adâncime de aproape 2.000 de metri. Este prima dată când această specie este observată în mediul său natural, conform Marine Biodiversity Records. Descoperirea este cu atât mai neașteptată, cu cât zona în care a fost descoperit acest pește, numit și himeră, este foarte departe de aria habitatului său teoretic, și anume apele oceanice adânci. Grație filmărilor, cercetătorii au observat că acest pește poartă numele de ''rechin-fantomă'' din cauza corpului său albăstrui, aproape cadaveric. Însă adevărata lui specificitate este o înotătoare dorsală erectilă, care este retractabilă și conține venin. Specia reprezintă în fapt un văr îndepărtat al rechinilor.

Un val înalt de 19 metri a fost înregistrat în Atlanticul de Nord, un nou record pentru un val oceanic, a anunțat la jumătatea lunii decembrie Organizația meteorologică mondială (OMM). Observația a fost realizată de o geamandură automată la 4 februarie 2013 în Oceanul Atlantic, între Islanda și Regatul Unit al Marii Britanii, conform OMM. Precedentul record, de 18,27 de metri, data din 8 decembrie 2007, stabilit tot într-o zonă din Atlanticul de Nord. ''Este pentru prima dată în istorie când este măsurată o înălțime de 19 metri a unui val, acest record este remarcabil'', potrivit subsecretarului general al OMM Zhang Wnjian. Acest lucru arată modul în care observațiile și previziunile meteorologice și oceanice contribuie la asigurarea securității industriei maritime, precum și a echipajelor și pasagerilor pe marile rute maritime, a mai indicat acesta.

Istorie și Arheologie 
Un grup de arheologi a identificat două picioare mumificate, expuse la Muzeul Egiptean din Torino (Italia), ca aparținând reginei egiptene Nefertari, soția favorită a faraonului Ramses al II-lea, a anunțat în prima săptămână a lunii decembrie universitatea din York (Marea Britanie). Profesorii Stephen Buckley și Joann Fletcher, care au participat la această cercetare internațională, au determinat presupusa proveniență a picioarelor cu ajutorul testelor chimice și paleopatologice și datării cu radiocarbon. Cercetătorii consideră că "scenariul cel mai probabil este că picioarele mumificate aparțin într-adevăr reginei Nefertari'. Analiza chimică realizată a indicat că materialele utilizate pentru îmbălsămare corespund tradiției de mumificare egipteană din secolul XIII î.H. și i-ar aparține lui Nefertari. Nefertari Merytmut, sau Mut-Nefertari, (1300-1250 î.Hr.), a fost prima soție a faraonului Ramses al II-lea.

La jumătatea lunii decembrie Centrul expozițional "Museo de Málaga", din Málaga, și-a deschis porțile pentru vizitatorii care doresc să cunoască a cincea pinacotecă mare din Spania, cu peste 15.000 de piese arheologice și 2.000 de opere de artă. Clădirea în care se află muzeul, "Palacio de la Aduana" (Palatul Vămii), a fost reabilitată și adaptată între 2009 și 2014. În acest spațiu se expun 2.700 din cele 17.000 de obiecte care formează colecția provenită de la vechile sedii ale muzeelor de Arte Frumoase și Arheologie, închise în 1996 și, respectiv, 1997. Prin deosebita lor valoare se remarcă, printre altele, tablourile "Ecce Homo" și "Mater Dolorosa" de Luis de Morales, "El viejo de la manta", de Picasso, "Anatomía del corazón", de Enrique Simonet, și sculpturi precum "Cabeza de San Juan de Dios", de Fernando Ortiz. "Palacio de la Aduana", cu peste 18.400 metri pătrați construiți, este o operă de artă în sine. Construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea pentru a dota Málaga cu o Vamă corespunzătoare comerțului maritim din portul său, acest palat neoclasic a fost conceput de Manuel Martín Rodríguez. Proiectul de reabilitare și adaptare i-a redat clădirii fațada inițială, afectată de un incendiu în 1922.

Un vas ce conținea o supă de carne, gătită în urmă cu peste două milenii, a fost găsit în timpul săpăturilor arheologice realizate în provincia centrală chineză Henan, a anunțat la jumătatea lunii decembrie Institutul de Arheologie local care a făcut descoperirea. Vasul în care sunt vizibile oase de vițel și alte ingrediente a fost descoperit într-un mormânt din situl arheologic din Chengyang, situat în apropiere de actualul oraș Xinyang. Arheologii nu au putut încă data cu precizie vechimea vasului și a altor obiecte găsite în mormânt, deși se știe că ruinele aparțin vechiului stat Chu, unul din regatele care au domnit în China între secolele VII și II î.H.

Medicină 
La jumătatea lunii decembrie medicii din cadrul spitalului Molinette din Torino (nord-estul Italiei) au anunțat că au reușit să transplanteze un rinichi în locul splinei în cazul unei fetițe de șase ani, grav bolnavă. Intervenția reprezintă o premieră mondială. Fetița, al cărei nume nu a fost dezvăluit, a făcut dializă toată viața din cauza unei anomalii foarte rare, ce i-a afectat dezvoltarea rinichilor, și a unei complicate malformații a vaselor sanguine din regiunea abdominală. Din această cauză, ea nu a putut niciodată să bea sau să urineze, potrivit reprezentanților unității medicale. Primul transplant de rinichi la care pacienta a fost supusă, în 2014, a eșuat, organul implantat neputând funcționa normal din cauza malformației vaselor sanguine. După o îndelungată căutare, a fost găsit un donator compatibil, iar fetița a fost operată. ''Pentru a crea spațiul necesar noului rinichi, a fost pusă în aplicare o tehnică nouă și revoluționară, bazată pe ablațiunea splinei'', au explicat reprezentanții spitalului. 'Momentan, fetița se simte bine, a început să urineze și poate în sfârșit să bea'', conform spitalului.

Procesul de înmulțire a celulelor canceroase este influențat de cantitatea de grăsimi din alimentație, a descoperit o echipă de oameni de știință, care a reușit să blocheze propagarea metastazelor în cadrul testelor efectuate pe șoareci de laborator. Studiul, coordonat de profesorul Salvador Aznar Benitah de la Institutul pentru Cercetări din Barcelona și dat publicității la jumătatea lunii decembrie, a identificat în premieră o proteină, numită CD36, ce se găsește în membrana celulelor canceroase și este implicată în absorbția grăsimilor, care joacă un rol esențial în dezvoltarea metastazelor în mai multe tipuri de cancer. Proteina CD36 joacă un rol în detectarea și absorbția lipidelor fiind un factor determinant în propagarea anumitor tumori canceroase (precum cele de piele, de sân, de ovar, bucale, de vezică urinară sau de plămâni). Legătura unică dintre această proteină și acizii grași de care este dependentă reprezintă o diferență majoră între celulele care inițiază metastaza și alte celule tumorale. Pentru a confirma rolul său esențial în metastaze, echipa profesorului Benitah a inserat CD36 în celule non-metastazante, ceea ce a făcut ca acestea să se transforme în celule tumorale metastazante. ''Deși nu am testat încă acest lucru în toate tipurile de tumori, putem susține că CD36 reprezintă un marker general al celulelor metastazante'', a declarat profesorul Benitah. ''Ne așteptăm ca acest studiu să aibă un mare impact asupra comunității științifice și pentru continuarea cercetării metastazelor și sperăm să reușim să validăm potențialul CD36 ca tratament anti-metastază'', a mai spus acesta. Oamenii de știință lucrează în prezent la dezvoltarea de terapii pentru blocarea proteinei CD36 care ar putea trata pe viitor pacienții diagnosticați cu cancer.