Tot mai multe sesizări privind violenţa şi condiţiile inumane din puşcării ajung pe masa procurorilor
Embed:
Tot mai multe sesizări privind violenţa şi condiţiile inumane din puşcării ajung pe masa procurorilor. Potrivit unui raport al Consiliului pentru prevenirea torturii, pentru anul 2018, numărul adresărilor în privinţa cazurilor de maltratare a fost de 635, cu peste 60 mai multe decât în 2017. Raportul a fost realizat în urma mai multor vizite, efectuate la 26 de instituţii, printre care: penitenciare, izolatoare şi spitale de psihiatrie.
Experţii susţin că cele mai multe sesizări se referă la aplicarea forţei fizice sau a mijloacelor speciale de către oamenii legii, la arestul preventiv care depăşeşte termenul legal de un an de zile, dar şi la suprapopularea închisorilor din ţară. Cele mai grave încălcări în acest sens au fost semnalate la penitenciarul 13 din Capitală.
"Eu cred că asta nu este secret, penitenciarul 13 este cel mai aglomerat, supraaglomerat. Sunt cele mai rele condiţii", a spus membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Oxana Gumenaia.
"Motivele sunt diferite, inclusiv lipsa personalului, lipsa unei viziuni strategice. Nu este o tortură clasică, prin care o persoană este închisă într-un hol, într-un cabinet de-al lor şi bătută. Este vorba mai mult de condiţii şi tratament inuman pe care o persoană sau mai multe persoane nu sunt încadrate în anumite limite legale", a spus membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Ceslav Panico.
Experţii mai spun că în unele instituţii situaţia s-a îmbunătățit.
"Am putea spune de exemplu că CNA-ul a avut progrese în ce ţine de condiţiile de detenţie. La fel, sistemul de penitenciar a avut progrese la ce ţine de eliberarea condiţionată, mai devreme a deţinuţilor", a spus membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Ceslav Panico.
"Noi lucrăm foarte mult pe aspectul de îmbunătăţire sau închidere a unor izolatoare în toate penitenciarele, pentru că cele mai grele condiţii sunt în izolatoarele disciplinare", a spus membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Oxana Gumenaia.
Potrivit Administrației Naţionale a Penitenciarelor, la sfârşitul anului 2018, în închisorile din ţară se aflau aproape şapte mii de deţinuţi.
Experţii susţin că cele mai multe sesizări se referă la aplicarea forţei fizice sau a mijloacelor speciale de către oamenii legii, la arestul preventiv care depăşeşte termenul legal de un an de zile, dar şi la suprapopularea închisorilor din ţară. Cele mai grave încălcări în acest sens au fost semnalate la penitenciarul 13 din Capitală.
"Eu cred că asta nu este secret, penitenciarul 13 este cel mai aglomerat, supraaglomerat. Sunt cele mai rele condiţii", a spus membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Oxana Gumenaia.
"Motivele sunt diferite, inclusiv lipsa personalului, lipsa unei viziuni strategice. Nu este o tortură clasică, prin care o persoană este închisă într-un hol, într-un cabinet de-al lor şi bătută. Este vorba mai mult de condiţii şi tratament inuman pe care o persoană sau mai multe persoane nu sunt încadrate în anumite limite legale", a spus membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Ceslav Panico.
Experţii mai spun că în unele instituţii situaţia s-a îmbunătățit.
"Am putea spune de exemplu că CNA-ul a avut progrese în ce ţine de condiţiile de detenţie. La fel, sistemul de penitenciar a avut progrese la ce ţine de eliberarea condiţionată, mai devreme a deţinuţilor", a spus membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Ceslav Panico.
"Noi lucrăm foarte mult pe aspectul de îmbunătăţire sau închidere a unor izolatoare în toate penitenciarele, pentru că cele mai grele condiţii sunt în izolatoarele disciplinare", a spus membrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii, Oxana Gumenaia.
Potrivit Administrației Naţionale a Penitenciarelor, la sfârşitul anului 2018, în închisorile din ţară se aflau aproape şapte mii de deţinuţi.