Tradiţii moldoveneşti în Ajunul Crăciunului
Sărbătoarea Naşterii Domnului Isus Hristos este plină de semnificaţii. Pregătirile culminează în ziua premergătoare, numită Ajunul Crăciunului. În această zi, în biserici se oficiază slujbe de pomenire a răposaţilor. Tradiţiile legate de Ajun s-au păstrat cel mai bine la sate.
În unele localităţi, preotul şi cântăreţii bisericeşti merg pe la case cu o icoană, care ilustrează Naşterea lui Iisus. În Ajun, oamenii muncesc mult, până seara, pentru ca de sfânta sărbătoare să aibă casele curate şi mesele îmbelşugate.
Gospodinele pregătesc covrigi şi colaci, pe care îi vor da colindătorilor. După ce dau pâinea în cuptor, trebuie să spună imediat: "Cum e cuptorul plin de pâine, aşa să fie pomii plini de poame". Masa din Ajunul Crăciunului trebuie să conţină doar bucate de post. Tradiţia spune că în ziua Ajunului se ţine post aspru. Unii creştini ajunează până se iveşte prima stea de seară, pentru a fi sănătoşi şi a avea noroc.
Până în seară, oamenii trebuie să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate. De asemenea, în Ajun, toată lumea aşteaptă colindători, care vestesc Naşterea lui Iisus. În popor se spune că, dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului, este semn că anul va fi bogat.
În dimineaţa Crăciunului, e bine să ne spălăm faţa cu apă curată, în care punem o monedă, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.