Creștinii celebrează Crăciunul, adică Sărbătoarea Nașterii Domnului, în fiecare an, pe 25 decembrie. Există multe tradiții și obiceiuri legate de acest eveniment și chiar dacă unele dintre ele au fost înlocuite, altele s-au păstrat.

În data de 20 decembrie, odată cu Ignatul, când se taie porcul, se intră în Sărbătorile de iarnă.

Din această zi și până la Crăciun, începe umblatul cu capra, turca sau brezaia, o mască cu cap de animal, cu scopul de a aduce rodnicie recoltelor și bunăstare animalelor din ogradă.

Înainte de Ajun, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele zone se face Masa de Ajun, pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze.

Tot în această perioadă încep și colindele, care anunță Nașterea Domnului. Tradiția spune că Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ, special ca să ne mai scape de păcate, iar când acestea nu se vor mai auzi, vor ieși Diavolii pe pământ.

Colindătorii sunt răsplătiți cu covrigi, mere, nuci și turte specifice, numite "scutecele lui Hristos", dar mai nou lumea oferă și bani, scrie libertatea.ro. Chiar și la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, pentru că aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în case și pe ogoare.

Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului:

Nu se bea rachiu, considerându-se băutura Diavolului;

Nu se dă de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat;

Nu se aruncă gunoiul;

Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă că te umpli de bube în timpul anului;

Copii pornesc cu colindul: 'Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați';

În unele zone copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul.

În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc. Alte tradiții și obiceiuri prilejuite de Crăciun Moș Ajun și Moș Crăciun Moș Ajun este stăpânul timpului care deține puterea anului ce va veni.

După apariția lui Moș Crăciun (în creștinism), valoarea lui Moș Ajun scade. Ei sunt bătrâni cu bărbi albe ca zăpada. Sunt buni și darnici și aduc cadouri tuturor copiilor.

Tradiția spune că Maica Domnului, fiind pe cale să nască, cere adăpost lui Moș Ajun. Acesta, fiind sprac, o îndrumă către fratele lui, Moș Crăciun. Acesta este stăpnânul staulului unde au stat Iosif și Maria, care nu au găsit loc la han. Nevasta lui Moș Crăciun a ajutat-o pe Maria să nască.

După naștere copilul Iisus a fost așezat sub un măr și Moș Crăciun a început să culeagă fructe și să le arunce cu bucurie copiilor care treceau pe acolo. De aici vine obiceiul ca Moș Crăciun să aducă daruri copiilor. Cadourile sunt legate și de închinarea magilor care au adus daruri (aur, smirnă și tămâie) Pruncului Sfânt.

În zilele noastre o persoană îmbrăcată în haine roșii, cu barbă și sac cu jucării împarte cadouri tuturor copiilor. În unele familii Moșul vine noaptea când copiii dorm și lasă darurile sub bradul împodobit.

Inițial, în cultura poporului nostru, bradul deținea funcții funerare. El era fie substitul miresei sau mirelui, dacă în familia exista moartea unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Brazii simbolizează Sfânta Treime. Podoable semnifică bogăția și cunoașterea, exact ca pomul sacru din Grădina Edenului.

Începând cu această zi și până la Bobotează copii umblă cu Steaua. Ei poartă pe cap o coroană din hârtie colorată și colindă. Acum are loc și Vicleimul sau Irozii.

Este momentul în care tinerii pun în scenă nașterea lui Hristos și șiretenia lui Irod care a poruncit uciderea pruncilor. Se spune că la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, care aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în case și pe ogoare.

Se consideră că e bine să mâncăm pește la micul dejun, pentru a fi sprinteni în perioada ce urmează. Creștinii ortodocșii merg înainte la biserică, la Liturghie.

Cei ce s-au spovedit se împărtășesc și abia apoi se așază la masa cu familia. A doua zi de Crăciun este Soborul Maicii Domnului, iar pe 27 decembrie este Sfântul Apostol și întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan.