Sfinţii apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în fiecare an în data de 29 iunie. Această zi, denumită popular SânPetru de Vară, aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. În popor, ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinţii Petru şi Pavel, marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului. Cei doi apostoli sunt pomeniţi împreună pentru ca au murit în aceeaşi zi, a anului 67.

Potrivit datinilor populare româneşti, unele dintre ele pitoreşti şi chiar nostime, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor.

Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.

Apar licuricii

Se zice că, atunci când SFÂNTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel:

Începând cu această zi de sărbătoare, cucul şi privighetorile nu mai cânta.

În această zi se dau de pomană oale cu apă pentru ca sufletele celor adormiți să aibă ce bea pe lumea cealaltă.

În tradiţia populară, până în acesta zi nu se scutură merii. Oamenii cred că dacă respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici. Aceștia îi călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru a avea spor în casă şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserica pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare. Apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Se spune că în ziua de 29 iunie, oamenii pistruiati trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cânta cocoşul. Dacă respectă ritual, o vorbă din popor spune că pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

În această zi se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

O altă tradiție populară spune că cine se şcoală de dimineaţă, în fiecare zi de post, pentru a vedea răsăritul Constelaţiei Cloşca, va avea tot anul parte de bine şi i se vor împlini toate dorinţele.

Pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele şi strâmbă trupul femeii pe care o găseşte lucrând.

În zilele de post ale Sampetrului, la ţară se respectă obiceiul ca mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, că atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească minţile copilelor, scrie avantaje.ro.