Radiografia, tomografia computerizată și PET/CT-ul fac posibile observarea detaliată a organelor și identificarea eventualelor tumori. Astfel de investigații trebuie făcute doar atunci când nicio alta analiză nu poate oferi informațiile necesare cu privire la starea de sănătate a pacientului. Estimarea beneficiilor și a riscurilor aparține medicului specialist care decide investigațiile respective, scrie realitatea.net.

Pentru că puțini medici țin cont de numărul iradierior la care a fost expus anterior un pacient se ajunge de multe ori la situația în care un bolnav să repete de mai multe ori o radiografie. De asemenea, unii solicita ei înșiși astfel de investigații fără un consult medical înainte.

Însă, efectuarea la întâmplare a unor astfel de investigații iradiante este periculoasă, deoarece fiecare radiografie și fiecare tomografie computerizată determină modificări ireversibile în corp. Astfel, cu cât facem mai multe analize iradiante, cu atât modificările din organism sunt mai importante.

Specialiștii în imagistica medicală susțin că putem face cel mult două investigații cu raze X pe an.

"Radiografiile trebuie făcute cu o anumită ritmicitate, una la șase luni, pentru ca să nu se sumeze dozele de raze X. Noi și în mod obișnuit primim radiații X din mediul ambient. De aceea, dacă facem mai des radiografii, pot apărea modificări structurale celulare care pot avea ca punct final, în cel mai rău caz, apariția unei forme de cancer. Bineînțeles, acest lucru se poate întîmpla doar dacă facem foarte multe radiografii într-un timp scurt", susține prof.dr. Dragoș Negru, de la Spitalul "Sf. Spiridon" Iași, conform sanatate.bzi.ro.

Gravidele nu ar trebui să fie investigate cu raze X. În cazuri extreme s-ar putea face în trimestrul trei de sarcină, în primul trimestru, atunci când se formează organele fătului, fiind complet excluse. Asta deoarece radiațiile X pot determina modificări structurale celulare, cresc riscul de avort spontan, de malformații congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal.

De asemenea, copiii cu vârste până în zece ani, ar trebui feriți de astfel de investigații. Aceștia trebuie să facă cît mai puține radiografii, mai ales dacă sunt în perioada de cu protecție a organelor genitale, a ochilor și a tiroidei. Această protecție se realizează prin acoperirea cu șorțuri speciale cu plumb.

Femeile mai tinere de 40 de ani au interzis la mamografii, pentru că doza de radiații emisă nu e de neglijat și le poate afecta fertilitatea.

Organismul suportă dozele mici de raze X, însă cantitățile mari produc deficiențe celulare și alterări funcționale. ADN-ul este ținta preferată a radiațiilor, de aceea pot apărea mutații genetice. Efectele lor pot să apară la intervale diferite, de la câteva ore la câțiva ani.

Unul dintre primele semne că am fost expuși la un nivel ridicat de radiații X este căderea inexplicabilă a părului. De asemenea, dacă după o radiografie, tomografie computerizată prezentăm pigmentări sau depigmentări ale pielii ori iritații ale ochilor, este posibil să fi fost expuși la un nivel ridicat de raze X.

Iradierea excesivă mai poate cauza și atrofie și scleroză cutanată, conjunctivite, cataractă, modificări în țesutul hematopoietic din care se formează celulele sangvine (hemațiile, leucocitele și trombocitele). Riscul de a dezvolta cancer în urma expunerii la radiații este destul de mic, potrivit specialiștilor, dar nu trebuie exclus. Efectele iradierii depind de mai mulți factori: doza de radiații, frecvența expunerii, organul expus, dar și vârsta pacientului.