Da, muzica ne poate calma, ne poate scăpa de stres. Însă, ce ar trebui să ascultăm pentru a ne calma nervii întinşi la maxim?

 „Efectul Mozart” este studiul desfăşurat în anul 1992 la Laboratorul Centrului de Neurofiziologie a Învăţarii şi Memoriei de la Universitatea din Wisconsin, Statele Unite, care a demonstrat că, ascultând timp de zece minute o sonată pentru pian de Mozart, potenţialul de concentrare şi judecată creşte timp de câteva minute cu aproape 50%.

Din 1922 şi până în prezent, experimentele s-au succedat fără încetare, iar concluziile specialiştilor au fost surprinzatoare: muzica poate determina creşterea producţiei de endorfine, numite şi moleculele fericirii, poate regla bătăile inimii şi presiunea san­gvină, poate întări rezistenţa fizică şi chiar re­stabili funcţia limbajului în cazul unui creier afectat. De fapt, a asculta o oră şi jumătate de muzică liniştitoare pare a avea acelaşi efect cu absorbţia a 10 miligrame de anxiolitic. 

Organismul uman este el însuşi o întreagă orchestră: bătăile inimii, ritmul cerebral, respiraţia plămânilor, viteza de circulaţie a sângelui. Aşa cum încearcă să se adapteze la temperatura de afară, organismul nostru încearcă să se sincronizeze şi cu ritmurile exterioare. Dacă muzica este prea rapidă sau mediul ambiant prea zgomotos, organismul nu va putea să ţină pasul, iar stresul şi tensiunea se vor accentua.

Dimpotrivă, dacă muzica intră în acord cu tempoul interior, se instalează armonia. Aşa se explică modul de acţiune a muzicii de relaxare: ritmurile biologice şi frecvenţele creierului se impregnează cu cele ale muzicii şi încetinesc uneori până la cufundarea într-un somn profund. Ideal este, deci, să te afunzi în muzică ascultând-o prin difuzoare mai degrabă decât prin caşti, deoarece acestea din urmă limitează ascultarea.