60 la sută din infrastructura întreprinderii de stat Căile Ferate este deteriorată. Acest lucru face ca trenurile din Republica Moldova să se mişte cu viteza melcului. Astfel, în timp ce trenurile din Europa se deplasează cu o viteză medie de 150 de kilometri pe oră, cele din Moldova ating în medie 30 de kilometri pe oră.

Din totalul celor de kilometri de cale ferată, aproximativ 274 de kilometri necesită reparaţie capitală de urgenţă. Pentru asta ar fi nevoie de aproape 300 de milioane de lei. Anual, întreprinderea Calea Ferată din Moldova poate efectua lucrări de reparaţie doar pentru cel mult 30 de kilometri.

Viceministrul Transporturilor, Valeriu Ciubuc, spune că instituţia are planuri mari de restructurare a căilor ferate, însă deocamdată nu sunt bani.

"Căile Ferate din Moldova duc tratative cu diferite companii în privinţa procurării utilajului special, care în viitor va permite să mecanizăm reparaţia la liniile de cale ferată. Se duc tratative pentru a procura două maşini care, în principiu, vor avea o productivitate de muncă de circa 60 de traverse în patru ore, să fie schimbate mecanizat", a declarat, pentru Publika TV, viceministrul Transporturilor, Valeriu Ciubuc. 

O astfel de maşină costă în jur de 150 de mii de euro şi va putea înlocui cam 25 de lucrători. Între timp, muncitorii de la Calea Ferată spun că reparaţiile la întreprindere nu se mai termină, chiar dacă ei lucrează în continuu.

"E foarte greu de lucrat, dar ne străduim să facem bine. Şi material nu prea avem, dar ne străduim să întreţinem calea ferată", spune Tudor Popov, maistru la Calea Ferată. 

Cele mai uzate porţiuni de cale ferată sunt cele dintre oraşele Basarabeasca şi Cahul. Iar cele mai bune sunt în direcţia municipiului Bălţi.

Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova împlineşte anul acesta 140 de ani. Ziua înfiinţării acestei întreprinderi este considerată 28 august 1871, atunci când a fost dat în exploatare primul segment de cale ferată, cel dintre Tiraspol şi Chişinău. Acesta asigura legătura între Basarabia, Marea Neagră şi reţelele de cale ferată din Ucraina şi Rusia.

În anul 1875, a fost deschis segmentul de cale ferată Chişinău-Corneşti-Ungheni, care asigura legătura feroviară directă cu România. Construcţia căilor ferate a evoluat rapid şi în următorii ani. Astfel, la începutul secolului al 20-lea lungimea totală a căilor ferate atingea deja 850 de kilometri.

Etapa următoare de dezvoltare a reţelei de căi ferate a fost marcată de Primul Război Mondial. În anii 1914 -1917, au fost construite liniile de cale ferată dintre Basarabeasca şi Akerman, Basarabeasca şi râul Prut, Bălţi-Ungheni, Reni şi râul Prut, şi alte segmente, în total 416 kilometri de linii noi. O dezvoltare rapidă a cunoscut şi materialul rulant al căilor ferate.

În iunie 1917, staţia feroviară din Bender dispunea de 253 de locomotive. Astfel, parcul de trenuri de la Bender era egal cu cele din Odesa şi Kiev, luate la un loc. CFM a fost grav afectată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În a doua jumătate a secolului trecut, căile ferate din Moldova s-au transformat într-o magistrală de utilitate internaţională, care unea URSS cu ţările de pe peninsula Balcanică şi din Europa de Sud-Est.

În 1961, la depoul din Bălţi a fost adusă prima locomotivă electrică. Peste doi ani, numărul acestora a ajuns la 100. În anii 70 - 90 ai secolului trecut, peste o treime din parcul vagoanelor de pasageri a fost modernizat. În ultimii ani, din cauza situaţiei economice din ţară, starea căilor ferate din Moldova s-a înrăutăţit.