Proiectul de rezoluţie, propus de Republica Moldova, privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană va fi supus dezbaterilor la Adunarea Generală ONU din 22 iunie. Asta după ce autorităţile de la Chişinău au reînregistrat la Secretariatul ONU cererea de examinare a proiectului şi aceasta a fost acceptată.  Despre acest lucru a anunţat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, în cadrul unui briefing de presă.

"Anul trecut diplomaţia moldovenească a întreprins o serie de acţiuni în vederea adoptării în cadrul ONU a unor decizii pertinente vizând retragerea completă a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Această iniţiativă a fost formulată în mod expres de prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip în discursul rostit de la tribuna Adunării Generale a ONU la 22 septembrie 2017.

În acest context s-au făcut auzite în spaţiul public şi anumite note critice la adresa Guvernului precum că acesta şi-a schimbat poziţia revocându-şi această iniţiativă de la ONU. Evoluţiile ulterioare în acest proces precum şi măsurile întreprinse de diplomaţia moldovenească au demonstrat că tactica noastră a fost una corectă şi eficientă.

În cadrul acestui briefing vreau să anunţ că Guvernul nu s-a dezis de iniţiativa sa. Recent Secretariatul Naţiunilor Unite a înregistrat proiectul de rezoluţie înaintat de Republica Moldova, intitulat "Retragerea completă şi necondiţionată a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru moment se depun eforturi în scopul asigurării unui sprijin cât mai larg al statelor ONU. Avem deja 10 state care au şi coautorat proiectul rezoluţiei respective.

Acest proiect de rezoluţie va fi fi examinat la 22 iunie 2018 în cadrul şedinţei Adunării Generale a ONU. ", a spus Ulianovschi.

"Deşi este un proiect bazat pe angajamentele asumate de Federaţia Rusă şi pe necesitatea retragerii trupelor sale, conform principiilor de drept internaţional şi Cartei ONU, aşteptăm ca ţările ONU să ne susţină bazându-se tot pe aceleaşi principii de drept internaţional şi principiile Cartei ONU, demonstrând solidaritate cu demersul Republicii Moldova.

Este important de menţionat faptul că autorităţile moldoveneşti instită asupra retragerii necondiţionate şi complete a grupului operativ al trupelor ruse în virtutea aflării ilegale a acestora pe terotoriul Republicii Moldova, dar nu şi a contigentului rotativ care face parte din componenta militară a Comisiei Unificate de Control dislocat în raioanele de est ale Republicii Moldova în baza prevederilor acordului moldo-rus de încetare a focului din 21 iulie 1992. Or această confuzie este creată în mod deliberat pentru a duce în eroare opinia publică", a spus ministrul MAEIE. 

"Făcând o privire retrospectivă a evoluţiei istoricului acestei probleme, veţi putea observa cu uşurinţă că autorităţile moldoveneşti au pledat în mod constant şi consecvent pentru retragerea de pe teritoriul său a formaţiunilor militare a Federaţiei Ruse, o reminiscenţă a fostei armate a 14-a, reorganizată în iulie 1995 în aşa-zisul grup operativ de trupe ruse, dislocate ilegal în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Voi invoca în acest context multiplele demersuri tranşante şi transparente ale autorităţilor Republicii Moldova, formulate de la tribuna celor mai înalte forumuri internaţionale, în special ONU şi OSCE, dar şi în cadrul dialogului politic cu Federaţia Rusă, privind activităţile militare desfăşurate de grupul operativ, în special organizarea în comun cu pretinsele structuri de forţă transnistrene a numeroaselor aplicaţii militare, inclusiv cu simularea forţării râului Nistru.

Or, aceasta constituie o încălcare flagrantă a încălcării acordului moldo-rus de încetare a focului din 21 iulie 1992, potrivit căruia forţele militare ale Federaţiei Ruse s-au angajat să respecte cu stricteţe principiul neutralităţii în raport cu părţile aflate în conflict", a mai spus ministrul MAEIE, Tudor Ulianovschi. 

"Este evident că un atare comportament nu poate fi perceput decât ca o ameninţare directă la adresa securităţii Republicii Moldova şi ca o sfidare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale acesteia, inclusiv a prevederilor constituţionale privind statutul de neutralitate şi indisponibilitatea dislocării pe teritoriul său a unor forţe militare străine.

La fel de optimişti sunt şi analiştii politici, care mai spun însă că este nevoie de o argumentare foarte bună pentru ca ţara noastră să se bucure de sprijinul comunităţii internaţionale. ei au mai adăugat că subiectul nu trebuie privit prin prisma unui conflict îngheţat, ci trebuie să fie argumentată necesitatea retragerii trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova, care reprezintă un pericol pentru securitatea statului.

Pentru ca Rezoluţia să treacă de Adunarea Generală a ONU, ea trebuie să fie susţinută de majoritatea celor prezenţi în sală. Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării noastre este stipulată în Acordul privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992 şi în documentele relevante ale OSCE.

"Mulți declarau înainte că Moldova vrea ce, vrea prin forță să hotărască problemele. Nu, uitați-vă cât timp Moldova încearcă prin diferite posibilități, diplomație", a spus Alexandru Popescu, colonel în rezervă, Serviciul de Informații și Securitate.

"Există astăzi o anumită supărare a comunităţii internaţionale faţă de acţiunile Rusiei în regiunea noastră. Şi cred că vom găsi suficienţi susţinători pentru ca această rezoluţie să fie votată, aşa cum ne dorim", a spus Corneliu Ciurea, analist politic.

În contextul perpetuării crizei din Ucraina, intensificarea activităţilor militare a trupelor ruse şi a structurilor de forţă transnistrene contribuie la sporirea tensiunilor în această regiune a Europei.

Chestiunea privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova a fost abordată în repetate rânduri în cadrul OSCE, începând cu anul 1992, în particular în cadrul reuniunilor ministeriale şi a summiturilor OSCE, aceasta fiind oglindită de rând cu problema conflictului transnistrean în documente relevante ale acestei organizaţii.

Voi invoca în acest context, în particular, declaraţia politică a summitului OSCE de la Budapesta din decembrie 1994, declaraţia summitului OSCE de la Istanbul din noiembrie 1999 şi actul final al conferinţei statelor participante la tratatul privind forţele armate convenţionale din Europa, care a avut loc a doua zi după summitul OSCE de la Istanbul, precum şi declaraţia politică a reuniunii ministeriale a OSCE de la Porto din 2002.

Voi remarca faptul că Federaţia Rusă a retras, până în anul 2003, o parte din armament, tehnică militară şi muniţii, fapt care a demonstrat că acest lucru este unul posibil. Aceasta însă nu a îndeplinit angajamentul asumat atât pe plan bilateral cât şi în cadrul OSCE de a retrage integral grupul operativ al trupelor ruse.

Astfel în regiunea transnistreană mai persistă o prezenţă ilegală a Federaţiei Rusă în persoana celor 1.500-1.700 de militari care constituie aşa-zisul grup operatic, şi circa 21.000 de tone de muniţii stocate în depozitele din Cobasna, or cifrele exacte sunt cunoscute doar autorităţilor ruseşti, având în vedere că acest teritoriu se află provizoriu în afara controlului constituţional al Republicii Moldova, precum şi lipsa totală de transparenţă în acest sens.

Federaţia Rusă şi-a asumat în repetate rânduri angajamentul de a retrage trupele sale din acestă zonă. Potrivit prevederilor Acordului privind principiile reglementării paşnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova semnat la Moscova la 21 iulie 1992, conducerea Federaţiei Ruse şi-a exprimat disponibilitatea de a negocia cu Republica Moldova un acord privind statutul, modul şi termenele de retragere treptată a formaţiunilor sale de pe teritoriul Republicii Moldova.

În rezultatul unor negocieri care au durat peste 2 ani, un acord cu privire la statutul juridic, modul şi termenul de retragere treptată a acestor formaţiuni militare ruse a fost semnat pe 21 octombrie 1994 la Moscova. Cu regret însă, acordul a rămas literă moartă din cauza refuzului părţii ruse de a-l pune în vigoare.

Astfel examinarea proiectului de rezoluţie propus de Republica Moldova la ONU, în premieră de la obţinerea independenţei sale, va constitui un exerciţiu importat de aplicare de către ONU a diplomaţiei preventive în raport cu o ţară membru şi o regiune unde pacea şi securitatea este subminată de lipsa unui dialog şi nerespectarea principiilor fundamentale de drept internaţional", a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi. 

În acest context, analistul politic Corneliu Ciurea susţine că, chiar dacă rezoluţia va fi susţinută la ONU, Federaţia Rusă va refuza să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova:

"Rusia îşi va expune opiniiile sale reieşind din faptul că sunt contra să-şi ia militarii din regiunea transnistreană. Rezoluţia nu va avea efect chiar dacă va fi votată reieşind din poziţiile Rusiei şi a Tiraspolului. Trebuie să fim realişti, dacă se va semna Rezoluţia, atunci Rusia nu-şi va lua trupele militare. Pentru noi, însă, rezoluţia este importantă ca susţinere din partea ONU", a spus analistul politic, Corneliu Ciurea. 

Iar colonelul în rezervă, Alexandru Popescu, este de părere că autorităţile de la Chişinău trebuie să-şi menţină poziţia pentru a aduce stabilitate în ţară.

"Noi trebuie să mergem cu paşi siguri, chiar dacă Rusia doreşte să-şi menţină poziţia în regiunea transnistreană. Rezoluţia este importantă pentru noi, va aduce stabilitate", a declarat colonelul în rezervă de la SIS, Alexandru Popescu. 

Amintim că joi, în cadrul întrunirii Comisiei Unificate de Control, Chișinăul a menționat că, pe şoseaua Tiraspol - Râbnița, au fost observate trei coloane cu blindate care ar aparține Grupului Operativ al Trupelor Ruse.

Mai mult, acestea erau însoțite de automobilele speciale ale așa numitei poliții din regiunea separatistă.

La solicitarea Chișinăului, Tiraspolul a menționat că tehnica militară se află în locurile de dislocare permanentă și nu circulă prin zona de securitate.

Reprezentanții Rusiei în Comisia Unificată de Control au declarat că se vor informa asupra acestui caz. 

PUBLIKA.MD aminteşte că potrivit Declarației Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, adoptată în 1999, Rusia s-a angajat să-şi retragă armata de pe teritoriul Moldovei până la sfârșitul anului 2002. Lucru care nu s-a întâmplat.

Trupe rusești au ajuns în stânga Nistrului încă în 1992.

Acestea păzesc și depozitele militare din regiunea transnistreană, unde se păstrează peste 20 de mii de tone de muniții.

Scoaterea lor de pe teritoriul din stânga Nistrului a început în 2001, fiind însă întreruptă de către partea trasnistreană din cauza unor tensiuni cu Chișinăul.