Există oameni care par perfect sănătoși, dar se simt mereu bolnavi. De cele mai multe ori, ei afirmă că suferă de boli grave sau greu de diagnosticat. Iau cu asalt centrele medicilor de familie sau spitalele şi își fac diverse analize pe banii lor sau ai statului. De fapt, toate aceste boli există doar în imaginația lor, iar, în realitate, ei suferă de ipohondrie.

De mai bine de 15 ani, Valeriu este ipohondric, o stare psihică ce se caracterizează prin preocupare obsesivă de starea sănătății. Spune că a devenit neliniştit după o febră suspectă.

"Aveam frică de boală că gata, gata mor atunci. În fața ochilor îmi apărea un fel de ceață, picioarele se făceau ca vata, moi", povestește bărbatul.

"Medicii nu l-au putut convinge pe parcursul primelor zece ani că suferă de o boală mai mult imaginară fără tulburări reale de sănătate", a declarat psihiatrul Ion Răzlog.

"Din cauza că am primit multe medicamente și mulți ani, mi-au afectat și rinichii și ficatul", spune bărbatul bolvav de ipohondrie.

Studiile internaționale arată că 30 la sută dintre persoanele care se adresează la medic suferă de ipohondrie.

Specialiștii susţin că aceasta apare de la grija excesivă față de corp, de la stările stresante, tulburările mintale, frica de a se îmbolnăvi.

Mihai spune că este ipohondric din adolescență.

"Mă simțeam bolnav de SIDA, cu temperatură, cu ganglionii limfatici umflați, slăbit, răcit. Credeam că sunt bolnav de cancer. E suficient să citești un spot medicinal, să găsești un cuvânt, o tulburare mai greu de diagnosticat și pe aia o cauți", mărturisește Mihai.

"Au fost părinții extrem de grijulii, părinți care nu-l lăsau. Trebuia să se spele de șapte ori. A crescut gradul de sensibilitate", spune psihologul Gholomali Mohammadifard.

În Moldova, numărul exact al ipohondricilor nu se cunoaşte. Datele Ministerului Sănătății arată că, în 2014, au fost înregistrate aproape 47.000 de cazuri de tulburări mentale și de comportament, din care face parte și ipohondria.

"Pacienți ipohondrici sunt practic zilnic. Uneori pacienții care real au nevoie de ajutor nu au acces la medic. Programarea e făcută deja. Și atunci când o persoană irosește timpul medicului, irosește de fapt banii statului", spune medicul neurolog, Cristina Crăciun.

Psiohoterapia și medicamentația sunt soluțiile care îi pot readuce pe ipohondrici cu picioarele pe pământ.