Riscul de a face o afecţiune cardiovasculară creşte după vârsta de 40 de ani la bărbaţi şi după 50 la femei. Însă dacă o persoană are o rudă de gradul 1 cu o astfel de afecţiune, pericolul creşte chiar după vârsta de 20 de ani, scrie realitatea.net.

În aceste condiţii vizita la un specialist cardiolog devine obligatorie pentru a calcula riscul de boală şi pentru a stabili un program care să prevină o afecţiune gravă.

Conform cifrelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 17,7 milioane de oameni din întreaga lume îşi pierd anual viaţa din cauza bolilor cardiovasculare. De altfel, acestea sunt şi prima cauză de deces la nivel global. Persoanele cu părinţi, fraţi sau bunici cu astfel de afecţiuni au un risc crescut de a suferi de o afecţiune cardiovasculară de-a lungul vieţii. Însă un cuvânt important de spus în declanşarea bolilor îl au fumatul, excesul de grăsimi animale, obezitatea, stresul, abuzul de alcool, hipertensiunea, valorile crescute ale colesterolului, trigliceridelor şi glicemiei.

În multe cazuri, bolile cardiovasculare nu dau simptome decât în stadii avansate. ''Aceste persoane se simt bine, nu se confruntă deloc cu simptome supărătoare. Totul e în regulă, nu există dureri sau tulburări respiratorii. Dar când ajung la cardiolog, iar acesta aplică anumite tehnici, face anumite măsurători ale fluxului sanguin, evaluează circulaţia sângelui prin vase şi calculează riscul cardiovascular, analizând şi grăsimile din sânge, glicemia, tensiunea arterială şi mulţi alţi parametri, atunci există posibilitatea să iasă la iveală anumite probleme cardiovasculare. Iar aceste situaţii sunt în proporţie de 40 la sută în practica noastră curentă”, afirmă profesorul Sinan Dagdelen.

Persoanele care au rude de gradul 1 cu o boală cardiovasculară au un risc de 12 ori mai mare decât cele sănătoase, fără antecedente în familie. În cazul celor cu rude de gradul 2, riscul e de 2, 3 mai mare.

“Când evaluăm riscul, luăm în calcul moştenirea genetică, dieta, nivelul de activitate fizică, dislipidemiile, stilul de viaţă, fumatul, consumul de alcool, procentul de grăsime din corp, indexul de masă corporală, valorile tensiunii etc. În funcţie de scorul de risc, ajustăm şi recomandările în privinţa frecvenţei cu care pacientul trebuie să meargă la medicul cardiolog.

În plus, îi putem recomanda schimbări ale stilului de viaţă care ar putea normaliza valorile unor teste care nu sunt în parametri normali şi ar putea reduce riscul de afectare cardiovasculară. De asemenea, în funcţie de situaţie, putem recomanda şi medicaţie. În orice caz, monitorizarea periodică, în funcţie de situaţie, este vitală”, completează expertul cardiolog.

Riscul de a face o boală cardiovasculară poate fi redus prin scăderea consumului de grăsimi animale, de zahăr, prin mişcare, prin eliminarea excesului ponderal şi a abuzului de alcool. Un subiect asupra cărora nu există dubii este renunţarea la fumat.

“În anii ’70, în literatura de specialitate, se menţiona faptul că pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare puteau fuma, o dată, de 2, 3 ori pe zi. Apoi, în anii ’80, s-au publicat rezultatele unor studii care au corelat fumatul cu bolile cardiovasculare, şi atunci s-a trecut la interzicerea fumatului pentru astfel de pacienţi. Ajugem în anii ’90, când alte studii au relevat faptul că nu e de ajuns evitarea consumului propriu de ţigări, ci şi a fumatului pasiv. Dacă cineva fumează în aceeaşi încăpere cu un nefumător, acesta inhalează 40 la sută din fum. Astfel că, încă din anii ’90, am început să recomandăm evitarea fumatului pasiv pentru a reduce riscul cardiovascular”, afirmă profesorul Sinan Dagdelen.

În unele cazuri, specialiştii pot recomanda medicamente pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară, printre acestea fiind şi cele destinate normalizării colesterolului.

“Studiile clinice care se întind pe zeci de ani şi care au fost făcute peste tot în lume, SUA, India, Europa confirmă faptul că, dacă un pacient are un risc crescut de boală cardiovasculară, atunci trebuie să aplicăm terapiile pentru reducerea colesterolului şi implici, a riscului de boală. Este adevărat că un pacient sănătos care nu are un risc crescut de boală cardiovasculară nu trebuie să ia neapărat medicaţie pentru scăderea colesterolului. În acest caz, pot fi benefice schimbările din stilul de viaţă, adoptarea unei diete echilibrate şi exerciţiile fizice putând reduce cu 30 la sută nivelul colesterolului crescut. Dar dacă pacientul este deja diagnosticat cu o afecţiune coronariană şi are acumulări de colesterol în vasele de sânge, vorbim despre prevenţia secundară, iar peste 100 de studii clinice susţin necesitatea medicaţiei pe termen lung de scădere a colesterolului în această situaţie”, completează specialistul.

Tratamentele destinate bolilor cardiovasculare au evoluat mult, iar astăzi specialiştii pot interveni prin medicaţie şi terapii intervenţionale pentru a salva în timp record viaţa şi sănătatea pacienţilor. În funcţie de fiecare caz în parte, se poate recurge la tehnici intervenţionale fără incizie, doar prin vasele de sânge, sau la operaţii clasice, de amploare.

“Tehnicile se îmbunătăţesc foarte repede, iar astăzi, putem detecta o problemă cardiovasculară în doar câteva ore, cu ajutorul metodelor actuale de imagistică. Tehnologia avansată ne permite să tratăm pacienţii în timp record, fără tăieturi, intervenind prin vasele de sânge, cu riscuri minime, cele de accident vascular de exemplu, fiind mai mici de 1 la sută. La fel, riscul de sângerare este mai mic de 1 la sută în terapiile intervenţionale. Nu există risc de infecţii. Facem aceste intervenţii cu pacientul pe masă, stând de vorbă cu el, iar acesta poate pleca acasă a doua zi după intervenţie”, descrie progresele medicul cardiolog Sinan Dagdelen.

Mişcarea fizică susţinută, făcută zilnic, este un aliat important al sănătăţii sistemului cardiovascular. Aceasta trebuie făcută atât de persoanele sănătoase, cât şi de cele cu probleme cardiovasculare, la recomandarea specialistului.