Ucraina, agresată de Rusia. În martie 2014, Federaţia Rusă a anexat Crimeea
Embed:
Acum patru ani, Ucraina a devenit victima agresiunii militare ruse. După ce preşedintele Victor Ianukovici a fugit sub presiunea "Euromaidanului", Rusia a anexat Crimeea şi a declanşat războiul în Donbas.
În martie 2014, trupele ruseşti, deghizate în aşa-zişii "omuleţi verzi", adică militari fără însemne distinctive, au ocupat Crimeea. Operaţiunea a durat doar câteva zile şi nu s-a tras niciun foc de armă. A urmat un referendum ilegal, iar peste două zile Vladimir Putin a semnat tratatul de anexare la Federaţia Rusă. Minoritatea tătară a boicotat plebiscitul şi a pledat pentru rămânerea în componenţa Ucrainei.
Anexarea a fost condamnată de majoritatea statelor, iar în 27 martie 2014 ONU a adoptat o Rezoluție, prin care a confirmat integritatea teritorială a Ucrainei. În aprilie 2014, primele blindate rusești au intrat în Donbas. Rebelii proruşi au ocupat clădirile administrative din regiunile Donețk și Lugansk. Au urmat două referendumuri ilegale şi autoproclamarea a două „republici populare”. Autorităţile Ucrainei au decis să înceapă operațiunea antiteroristă din Donbas.
Deși, inițial, forțele guvernamentale au cucerit mai multe poziții ale separatiștilor, printre care localitățile Sloveansk și Kramatorsk și au încercuit chiar și orașele Donețk și Lugansk, ele au fost nevoite să se retragă în august 2014, din cauza sprijinului pe care Rusia l-a acordat separatiştilor.
Chiar dacă în 5 septembrie 2014 a fost semnat la Minsk primul Acord de încetare a focului, luptele în Donbas continuă până astăzi. În data de 11 februarie 2015 a fost semnat un nou armistițiu, prin care părțile se obligau să-și retragă armamentul greu din regiune. Însă și acest angajament a fost respectat doar de către autoritățile de la Kiev. În iulie 2015, un avion civil malaezian a fost doborât în estul Ucrainei de către rebelii proruși. Aceștia au folosit un sistem de rachete de tip „Buk”, produs în Federația Rusă.
În urma catastrofei, toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. Până acum, conflictul militar s-a soldat cu 13 mii de morţi şi 30 de mii de răniţi. Aproximativ 3.300 dintre victime erau civili, 4.000 militari ucraineni, iar restul rebeli proruşi. Agresiunea rusă faţă de Ucraina nu se manifestă doar din punct de vedere militar. Timp de cinci ani, Moscova își exercita influența și chiar atenta la suveranitatea și securitatea Ucrainei inclusiv prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată Patriarhiei Ruse. Datorită implicării actualului președinte, Petro Poroșenko, care a susținut demersurile clericilor ucraineni, Patriarhia Ecumenică a acordat autocefalie nou-createi Biserici Ortodoxe a Ucrainei.
Tomosul a fost semnat de Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu, și mitropolitul Kievului, Epifanie, în 6 ianuarie 2019. Astfel, Moscova a suferit o înfrângere usturătoare, pentru că Ucraina nu mai face parte din aşa-zisa "lume spirituală rusă".
În martie 2014, trupele ruseşti, deghizate în aşa-zişii "omuleţi verzi", adică militari fără însemne distinctive, au ocupat Crimeea. Operaţiunea a durat doar câteva zile şi nu s-a tras niciun foc de armă. A urmat un referendum ilegal, iar peste două zile Vladimir Putin a semnat tratatul de anexare la Federaţia Rusă. Minoritatea tătară a boicotat plebiscitul şi a pledat pentru rămânerea în componenţa Ucrainei.
Anexarea a fost condamnată de majoritatea statelor, iar în 27 martie 2014 ONU a adoptat o Rezoluție, prin care a confirmat integritatea teritorială a Ucrainei. În aprilie 2014, primele blindate rusești au intrat în Donbas. Rebelii proruşi au ocupat clădirile administrative din regiunile Donețk și Lugansk. Au urmat două referendumuri ilegale şi autoproclamarea a două „republici populare”. Autorităţile Ucrainei au decis să înceapă operațiunea antiteroristă din Donbas.
Deși, inițial, forțele guvernamentale au cucerit mai multe poziții ale separatiștilor, printre care localitățile Sloveansk și Kramatorsk și au încercuit chiar și orașele Donețk și Lugansk, ele au fost nevoite să se retragă în august 2014, din cauza sprijinului pe care Rusia l-a acordat separatiştilor.
Chiar dacă în 5 septembrie 2014 a fost semnat la Minsk primul Acord de încetare a focului, luptele în Donbas continuă până astăzi. În data de 11 februarie 2015 a fost semnat un nou armistițiu, prin care părțile se obligau să-și retragă armamentul greu din regiune. Însă și acest angajament a fost respectat doar de către autoritățile de la Kiev. În iulie 2015, un avion civil malaezian a fost doborât în estul Ucrainei de către rebelii proruși. Aceștia au folosit un sistem de rachete de tip „Buk”, produs în Federația Rusă.
În urma catastrofei, toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. Până acum, conflictul militar s-a soldat cu 13 mii de morţi şi 30 de mii de răniţi. Aproximativ 3.300 dintre victime erau civili, 4.000 militari ucraineni, iar restul rebeli proruşi. Agresiunea rusă faţă de Ucraina nu se manifestă doar din punct de vedere militar. Timp de cinci ani, Moscova își exercita influența și chiar atenta la suveranitatea și securitatea Ucrainei inclusiv prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată Patriarhiei Ruse. Datorită implicării actualului președinte, Petro Poroșenko, care a susținut demersurile clericilor ucraineni, Patriarhia Ecumenică a acordat autocefalie nou-createi Biserici Ortodoxe a Ucrainei.
Tomosul a fost semnat de Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu, și mitropolitul Kievului, Epifanie, în 6 ianuarie 2019. Astfel, Moscova a suferit o înfrângere usturătoare, pentru că Ucraina nu mai face parte din aşa-zisa "lume spirituală rusă".