UE deschide un nou front împotriva reformelor din justiţia poloneză
foto: publika.md
Comisia Europeană a deschis luni un nou front în lupta sa cu Varşovia, sesizând pentru a doua oară justiţia Uniunii Europene împotriva uneia dintre reformele judiciare în serie ale guvernului polonez, scrie agerpres.ro.
Această iniţiativă vizează de această dată reforma Curţii Supreme, care ameninţă potrivit Bruxellesului independenţa justiţiei poloneze, într-un context de îngrijorare în capitala UE în ceea ce priveşte tendinţele considerate autoritare ale unor guverne europene.
Reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme poloneze de la 70 la 65 de ani este "incompatibilă cu dreptul Uniunii", a estimat luni executivul european pentru a justifica sesizarea Curţii de Justiţie a UE.
Comisia a cerut "o procedură accelerată" în scopul de a avea o "decizie definitivă în cel mai scurt termen" în acest caz. Până atunci, Comisia a solicitat judecătorilor "măsuri provizorii" pentru a suspenda efectele reformei adoptate în aprilie.
Această reformă, vizată de o procedură de infringement deschisă la începutul verii, "riscă să constrângă 27 dintre cei 72 de judecători din Curtea Supremă să se pensioneze", a subliniat Comisia Europeană.
Ea este "incompatibilă cu dreptul UE, dat fiind că aduce atingere principiului independenţei justiţiei şi inclusiv al inamovibilităţii judecătorilor", estimează executivul european, pentru care posibilităţile ca judecătorii să ceară o prelungire a mandatului lor sunt insuficiente.
Prejudiciu "ireparabil"
Există "un risc de prejudiciu grav şi ireparabil pentru independenţa justiţiei în Polonia şi, începând de acolo, pentru ordinea juridică a Uniunii", a subliniat Comisia.
Este vorba despre cea de a doua sesizare a CJUE privind recentele reforme judiciare ale guvernului polonez, condus de conservatorii naţionalişti din Partidul Lege şi Justiţie (PiS), după o iniţiativă similară în decembrie 2017 împotriva unei reforme a jurisdicţiilor poloneze de drept comun.
Aceste proceduri de infringement se desfăşoară în paralel cu o procedură mai dificilă şi mai ieşită din comun, aşa-numită a articolului 7 din Tratatul UE, declanşată de Comisie tot în decembrie 2017.
Acest mecanism, prevăzut în caz de risc de "încălcare gravă" a statului de drept într-o ţară, nu fusese declanşat până atunci în Uniunea Europeană. Între timp el a fost activat şi împotriva Ungariei ultraconservatorului Viktor Orban, la 12 septembrie, de această dată de către Parlamentul European.
Eurodeputaţii au exprimat astfel "preocupări" pentru libertăţile şi valorile UE în Ungaria, în domenii precum presa, universităţile, drepturile minorităţilor şi ale migranţilor, precum şi pentru independenţa justiţiei la fel ca în Polonia.
"Nu ne daţi lecţii"
Ungaria şi Polonia nu sunt pentru moment vizate decât de o fază preliminară a articolului 7, fără altă consecinţă decât necesitatea de a se justifica în faţa celorlalte state UE.
Însă această procedură, frecvent calificată drept "armă nucleară" instituţională în sânul UE, poate duce în teorie într-o a doua fază la retragerea drepturilor de vot ale unei ţări în Consiliul UE.
Ar fi necesar totuşi un vot în unanimitate al ţărilor membre împotriva statului care este vizat, iar Budapesta şi Varşovia şi-au anunţat cu claritate intenţia de a face front comun pentru a împiedica orice sancţiune.
"Noi sperăm că Polonia va acţiona de manieră constructivă şi nu va lua măsuri ireversibile", au apreciat pe 18 septembrie Franţa şi Germania, făcând referire la reforma Curţii Supreme.
Parisul şi Berlinul au lansat acest apel comun în timpul unei reuniuni a miniştrilor din ţările UE de la Bruxelles, exprimându-şi astfel susţinerea pentru acţiunea Comisiei, angajată de la începutul lui 2016 într-o încleştare cu Varşovia.
La începutul lui iulie, premierul polonez Mateusz Morawiecki a venit în faţa Parlamentului European pentru a apăra "dreptul" ţării sale de a-şi reforma justiţia "potrivit propriilor tradiţii".
"Nu ne daţi lecţii, ştim să ne gestionăm instituţiile", a spus el, dând asigurări că ţara sa luptă "încă împotriva postcomunismului" cu reforma sa a sistemului judiciar.
Această iniţiativă vizează de această dată reforma Curţii Supreme, care ameninţă potrivit Bruxellesului independenţa justiţiei poloneze, într-un context de îngrijorare în capitala UE în ceea ce priveşte tendinţele considerate autoritare ale unor guverne europene.
Reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme poloneze de la 70 la 65 de ani este "incompatibilă cu dreptul Uniunii", a estimat luni executivul european pentru a justifica sesizarea Curţii de Justiţie a UE.
Comisia a cerut "o procedură accelerată" în scopul de a avea o "decizie definitivă în cel mai scurt termen" în acest caz. Până atunci, Comisia a solicitat judecătorilor "măsuri provizorii" pentru a suspenda efectele reformei adoptate în aprilie.
Această reformă, vizată de o procedură de infringement deschisă la începutul verii, "riscă să constrângă 27 dintre cei 72 de judecători din Curtea Supremă să se pensioneze", a subliniat Comisia Europeană.
Ea este "incompatibilă cu dreptul UE, dat fiind că aduce atingere principiului independenţei justiţiei şi inclusiv al inamovibilităţii judecătorilor", estimează executivul european, pentru care posibilităţile ca judecătorii să ceară o prelungire a mandatului lor sunt insuficiente.
Prejudiciu "ireparabil"
Există "un risc de prejudiciu grav şi ireparabil pentru independenţa justiţiei în Polonia şi, începând de acolo, pentru ordinea juridică a Uniunii", a subliniat Comisia.
Este vorba despre cea de a doua sesizare a CJUE privind recentele reforme judiciare ale guvernului polonez, condus de conservatorii naţionalişti din Partidul Lege şi Justiţie (PiS), după o iniţiativă similară în decembrie 2017 împotriva unei reforme a jurisdicţiilor poloneze de drept comun.
Aceste proceduri de infringement se desfăşoară în paralel cu o procedură mai dificilă şi mai ieşită din comun, aşa-numită a articolului 7 din Tratatul UE, declanşată de Comisie tot în decembrie 2017.
Acest mecanism, prevăzut în caz de risc de "încălcare gravă" a statului de drept într-o ţară, nu fusese declanşat până atunci în Uniunea Europeană. Între timp el a fost activat şi împotriva Ungariei ultraconservatorului Viktor Orban, la 12 septembrie, de această dată de către Parlamentul European.
Eurodeputaţii au exprimat astfel "preocupări" pentru libertăţile şi valorile UE în Ungaria, în domenii precum presa, universităţile, drepturile minorităţilor şi ale migranţilor, precum şi pentru independenţa justiţiei la fel ca în Polonia.
"Nu ne daţi lecţii"
Ungaria şi Polonia nu sunt pentru moment vizate decât de o fază preliminară a articolului 7, fără altă consecinţă decât necesitatea de a se justifica în faţa celorlalte state UE.
Însă această procedură, frecvent calificată drept "armă nucleară" instituţională în sânul UE, poate duce în teorie într-o a doua fază la retragerea drepturilor de vot ale unei ţări în Consiliul UE.
Ar fi necesar totuşi un vot în unanimitate al ţărilor membre împotriva statului care este vizat, iar Budapesta şi Varşovia şi-au anunţat cu claritate intenţia de a face front comun pentru a împiedica orice sancţiune.
"Noi sperăm că Polonia va acţiona de manieră constructivă şi nu va lua măsuri ireversibile", au apreciat pe 18 septembrie Franţa şi Germania, făcând referire la reforma Curţii Supreme.
Parisul şi Berlinul au lansat acest apel comun în timpul unei reuniuni a miniştrilor din ţările UE de la Bruxelles, exprimându-şi astfel susţinerea pentru acţiunea Comisiei, angajată de la începutul lui 2016 într-o încleştare cu Varşovia.
La începutul lui iulie, premierul polonez Mateusz Morawiecki a venit în faţa Parlamentului European pentru a apăra "dreptul" ţării sale de a-şi reforma justiţia "potrivit propriilor tradiţii".
"Nu ne daţi lecţii, ştim să ne gestionăm instituţiile", a spus el, dând asigurări că ţara sa luptă "încă împotriva postcomunismului" cu reforma sa a sistemului judiciar.