UE lansează un apel la solidaritate pentru ieşirea din criza provocată de pandemie
publika
Responsabili europeni au cerut vineri statelor membre să-şi manifeste solidaritatea pentru a permite adoptarea unui plan ambiţios de relansare capabil să scoată UE din grava recesiune provocată de pandemia de coronavirus, relatează agerpres.ro.
''Această solidaritate nu poate fi asigurată, nu este o necesitate. Necesită eforturi şi compromisuri din partea tuturor'', a recunoscut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Mesajul său transmis video, precum şi cele ale altor responsabili, a fost transmis de Fundaţia Robert Schuman pentru a marca apelul lansat de acesta la 9 mai 1950, considerat drept textul fondator al construcţiei europene.
Ursula von der Leyen a fost solicitată să prezinte până la sfârşitul lunii mai un plan de relansare. Franţa apreciază că Comisia Europeană va strânge între o mie şi o mie cinci sute de miliarde de euro pe parcursul a trei ani pentru a permite finanţarea investiţiilor necesare relansării economiei europene.
Dar Germania şi mai multe ţări mici bogate - Olanda, Austria, Finlanda, Danemarca şi Suedia - refuză să accepte combinarea rambursărilor, recomandată în numele solidarităţii cu ţările cel mai grav afectate de pandemie şi recesiune.
Cu toate acestea, preşedintele Bundestag, fostul ministru al Finanţelor Wolfgang Schauble a pledat în mesajul său pentru ''o iniţiativă la nivelul UE pentru a face faţă solidar, şi în coordonare strânsă, consecinţelor masive ale pandemiei asupra economiei şi societăţii''.
"Solidaritatea este în interesul nostru", a declarat preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
Pentru că ''Europa este în pericol, este fragilă'', a insistat Michel Barnier, responsabil pentru negocierea noii relaţii dintre UE şi Regatul Unit după Brexit.
"În faţa acestei crize, avem din nou acelaşi imperativ: crearea de solidarităţi de facto", a insistat secretarul de stat francez pentru Afaceri europene, Amélie de Montchalin.
La rândul său, preşedintele grupului ''Renew Europe'' ('Înnoim Europa') din Parlamentul European, românul Dacian Cioloş a amintit că, spre deosebire de 1950, când Europa se putea baza pe Planul Marshall, ''de data aceasta nu se poata conta pe exterior''.
"Este din nou cooperarea, solidaritatea, capacitatea de a acţiona împreună, de a împărtăşi aceleaşi valori care vor fi în centrul succesului european", a insistat preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel.
"Astăzi ne aşteptăm ca un act la fel de îndrăzneţ, la fel de curajos ca cel făcut de Robert Schuman să permită Europei să facă faţă acestor provocări", a afirmat preşedintele Fundaţiei, Jean-Dominique Giuliani.
"Politica este utilă atunci când este curajoasă şi când este curajoasă poate schimba lucrurile şi poate schimba chiar lumea", a concluzionat preşedintele Parlamentului European, socialistul italian David Sassoli.
''Această solidaritate nu poate fi asigurată, nu este o necesitate. Necesită eforturi şi compromisuri din partea tuturor'', a recunoscut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Mesajul său transmis video, precum şi cele ale altor responsabili, a fost transmis de Fundaţia Robert Schuman pentru a marca apelul lansat de acesta la 9 mai 1950, considerat drept textul fondator al construcţiei europene.
Ursula von der Leyen a fost solicitată să prezinte până la sfârşitul lunii mai un plan de relansare. Franţa apreciază că Comisia Europeană va strânge între o mie şi o mie cinci sute de miliarde de euro pe parcursul a trei ani pentru a permite finanţarea investiţiilor necesare relansării economiei europene.
Dar Germania şi mai multe ţări mici bogate - Olanda, Austria, Finlanda, Danemarca şi Suedia - refuză să accepte combinarea rambursărilor, recomandată în numele solidarităţii cu ţările cel mai grav afectate de pandemie şi recesiune.
Cu toate acestea, preşedintele Bundestag, fostul ministru al Finanţelor Wolfgang Schauble a pledat în mesajul său pentru ''o iniţiativă la nivelul UE pentru a face faţă solidar, şi în coordonare strânsă, consecinţelor masive ale pandemiei asupra economiei şi societăţii''.
"Solidaritatea este în interesul nostru", a declarat preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
Pentru că ''Europa este în pericol, este fragilă'', a insistat Michel Barnier, responsabil pentru negocierea noii relaţii dintre UE şi Regatul Unit după Brexit.
"În faţa acestei crize, avem din nou acelaşi imperativ: crearea de solidarităţi de facto", a insistat secretarul de stat francez pentru Afaceri europene, Amélie de Montchalin.
La rândul său, preşedintele grupului ''Renew Europe'' ('Înnoim Europa') din Parlamentul European, românul Dacian Cioloş a amintit că, spre deosebire de 1950, când Europa se putea baza pe Planul Marshall, ''de data aceasta nu se poata conta pe exterior''.
"Este din nou cooperarea, solidaritatea, capacitatea de a acţiona împreună, de a împărtăşi aceleaşi valori care vor fi în centrul succesului european", a insistat preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel.
"Astăzi ne aşteptăm ca un act la fel de îndrăzneţ, la fel de curajos ca cel făcut de Robert Schuman să permită Europei să facă faţă acestor provocări", a afirmat preşedintele Fundaţiei, Jean-Dominique Giuliani.
"Politica este utilă atunci când este curajoasă şi când este curajoasă poate schimba lucrurile şi poate schimba chiar lumea", a concluzionat preşedintele Parlamentului European, socialistul italian David Sassoli.