Uniunea Europeană ar trebui să-şi schimbe abordarea faţă de ţările membre ale Parteneriatului Estic care continuă reformele, precum Republica Moldova, şi să ofere beneficii care să fie simţite direct de către populaţie. În caz contrar, UE pierde "războiul comunicaţional" cu Federaţia Rusă, constată un studiu realizat de experţi de la Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles, la care face referire Agerpres.

"Republica Moldova primeşte din partea UE cea mai mare sumă de bani pe cap de locuitor dintre vecinii Uniunii Europene, adică aproximativ 40 de euro anual. Suma totală primită de Republica Moldova din partea UE reprezintă 5% din PIB", a informat directorul Centrului Român de Politici Europene, Cristian Ghinea.

Potrivit acestuia, bani europeni sunt orientaţi pentru reforme sistemice şi nu sunt simţiţi de populaţie. Pe de altă parte, Rusia îi oferă Transnistriei bani pentru pensii, ajutoare umanitare. Astfel, pe termen scurt, UE pierde în faţa Rusiei la capitolul comunicare, a menţionat expertul, arătând necesitatea schimbării abordării de către UE.

"UE nu a fost pregătită pentru această concurenţă directă cu Rusia şi ar trebui să-şi adapteze politicile, orientându-se spre a livra ceva concret şi imediat pentru populaţie. Nu trebuie să fie un fel de competiţie populistă, adică să fie un fel de târg ~cine dă mai mult~, dar trebuie să fie o atenţie mai mare către efectele imediate", a declarat directorul Centrului Român de Politici Europene.

Un bun exemplu în acest sens, potrivit lui Ghinea, este intenţia de ridicare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, lucru care ar trebui să se întâmple cât mai rapid.

Republica Moldova are toate şansele să semneze, până în septembrie 2014, Acordul de asociere cu UE, dar trebuie să continue reformele şi să asigure stabilitatea politică, a declarat directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă. Însă a atras atenţia că, în această perioadă, Republica Moldova se va confrunta cu presiuni şi mai mari din partea Rusiei, pentru care trebuie să fie pregătită şi să fie atentă la modul cum va reacţiona.

Studiul intitulat "După faptă şi răsplată" a fost realizat în cadrul unui proiect finanţat de Ministerul român al Afacerilor Externe în parteneriat cu PNUD - Biroul Regional din Bratislava. Studiul va fi prezentat miercuri şi la Bruxelles.