Un aisberg gigant, unul dintre cei mari văzuți vreodată, nu mai este legat de continentul Antarctica decât de o porțiune de cinci kilometri, a anunțat miercuri Agenția Spațială Europeană (ESA), care supraveghează evoluția acestui bloc de gheață pe punctul de a se desprinde, relatează AFP, potrivit Agerpres.ro.

Crevasa care fisurează o bucată enormă de gheață legată de vestul Antarcticii "măsoară acum circa 200 km lungime, nelăsând decât 5 km între capătul fisurii și ocean", precizează ESA într-un comunicat.

Utilizând informații furnizate de satelitul CryoSat "am stabilit înălțimea gheții deasupra oceanului și am calculat că aisbergul final va avea o grosime de circa 190 de metri și va conține circa 1.155 cubi de gheață", a declarat Noel Gourmelen, din cadrul Universității din Edinburgh, citat în comunicat.

"De asemenea, am estimat că dimensiunea sub nivelul mării ar putea atinge 201 metri", a adăugat el.

Blocuri de gheață se detașează în permanență de Antarctica, dar acesta, cu o suprafață de 6.600 kmp, este deosebit de mare și trebuie supravegheat pentru că ar putea fi periculos pentru circulația maritimă, a subliniat ESA.

O dată desprins, aisbergul nu va avea impact asupra nivelului oceanelor, întrucât plutește deja pe apă.

Blocul face însă parte dintr-o barieră gigantică de gheață, numită "Larsen C", care reține ghețari capabili să facă să crească nivelul oceanelor cu 10 cm dacă vor ajunge în Oceanul Antarctic, potrivit cercetătorilor.

În cele din urmă Larsen C ar putea avea aceeași soartă ca Larsen B, o altă barieră de gheață care s-a dezintegrat în mod spectaculos în 2002, după un proces similar. O a treia platformă glaciară, Larsen A, a dispărut în 1995.

ESA supraveghează evoluția barierei Larsen C cu sateliții săi CryoSat și Copernicus.

Formarea aisbergurilor este un proces natural, pe care încălzirea aerului și a oceanelor îl accelerează totuși, subliniază oamenii de știință.