„Cutremurul din Turcia este unul dintre cele mai mari cutremure din lume care au avut loc pe uscat”, a explicat profesorul japonez în seismologie Toda Shinji, de la Institutul Internațional de Cercetare a Dezastrelor de la Universitatea Japonia Tohoku, la televiziunea turcă TRT Haber, precizând că un seism cu o asemenea descărcare de energie, ca cele din Kahramanmaraş, se produce o dată la o mie de ani.

Toda Shinji a declarat că energia eliberată a fost de 15 ori mai mare decât a celebrului cutremur Kobe. Profesorul japonez Shinji a remarcat, de asemenea, că distrugerea a fost atât de mare, deoarece epicentrul cutremurului din Turcia a fost foarte aproape de suprafață și a spus că seismele cu magnitudinea de 7,8 și 7,6, centrate în Kahramanmaraș și care a afectat 10 provincii, sunt printre cele mai mari cutremure care au avut loc pe uscat.

"Un cutremur care va avea loc o dată la o mie de ani. O mișcare largă a avut loc în scoarță. O ruptură atât de mare și o mișcare a crustei poate fi văzută abia după o mie de ani. Energia eliberată în cutremurul din Turcia a fost de 15 ori mai mare decât cutremurele de la Kobe și Kumamoto.” a spus profesorul, citează digi24.ro.

Marele cutremur Hanshin care a lovit orașul japonez Kobe în 1995 a avut o magnitudine de 7,2 grade. Cutremurul din Kumamoto din 2016 a avut, de asemenea, magnitudinea 7,0.

„Acest cutremur din Turcia a fost mai mare și mai grav decât cutremurele din Sichuan, Alaska, Noua Zeelandă și Tibet din China. Mai mult, trei dintre cei pe care i-am numărat erau în mediul rural, iar pierderile de vieți omenești au fost reduse. Cele din Turcia au apărut direct în marile așezări. Erzincan a fost ultimul din Turcia în 1939”, a spus el, dezvăluind dezastrul cu care se confruntă Turcia.

Profesorul Shinji a observat că placa arabă se îndrepta spre Anatolia, iar numeroasele linii de falie și rupturi de crustă au declanșat replici mari:

„După cutremurul din Turcia, sunt multe replici, acestea sunt mai mari decât replicile normale. Cutremurele majore au loc de-a lungul liniilor lungi de falie. Falia pe care se află structurile are o lungime de 200 km, iar ruptura survenită ca urmare a tensiunii de aici a făcut ca distrugerea să se extindă pe o zonă atât de largă”.

”Nu trebuie să ignorăm posibilitatea unui nou cutremur”

Expertul japonez în seismologie a amintit de cutremurul de la Kocaeli din august 1999 și de cutremurul de la Düzce câteva luni mai târziu.

„Energia eliberată în cutremurul care a avut loc în august 1999 a fost foarte mare, dar de fapt o parte din ea a fost transferată pe cealaltă linie de falie. După marea tensiune care a apărut în acel cutremur, al doilea cutremur a avut loc câteva luni mai târziu. Desigur, nu putem prezice când și unde va avea loc un cutremur. Dar nu trebuie să ignorăm posibilitatea unui cutremur puternic în aceeași regiune (Kahramanmaraş), a spus profesorul.