Un scandal uriaș de spionaj, pornit din Grecia, amenință acum să cuprindă întreaga Uniunea Europeană. Este vorba despre temeri că un soft ilegal de spionaj, numit Predator, este accesibil oricui își permite să plătească prețul cerut pe piața neagră.

După ce politicieni de opoziție și jurnaliști greci au reclamat că au fost spionați prin acest soft, acum există deja cereri în Parlamentul European ca Europol să deschidă o anchetă, de teamă că monitorizarea clandestină, accesibilă oricui are bani, a fost mult mai extinsă. 

Scandalul a plecat în Grecia de la interceptarea convorbirilor unor persoane publice și jurnaliști incomozi. De atunci, presa elenă a făcut investigații în privința programului Predator, iar cotidianul grec „Documento” susține acum că are date conform cărora softul este vândut pe piaţa neagră - la un preţ de până la 50 de milioane de dolari - nu doar guvernelor şi agenţiilor antiterorism, ci şi persoanelor private.

Un alt cotidian grec, „To Vima”, a relatat că programul ilegal ar fi fost vândut către 34 de clienţi în Grecia. Ar fi vorba despre o variantă piratată a produsului care oficial era vândut doar guvernelor, la prețul de 8 milioane de dolari, sumă în care era inclusă pregătirea agenţilor care vor folosi programul, asistenţă tehnică non-stop şi monitorizarea conturilor de social media ale victimei. 

Ca urmare, unii europarlamentari se tem acum că mercenarii din spionaj, care nu sunt ținuți de obligația serviciilor secrete de a respecta legislația europeană în domeniu, ar putea avea clienți și în alte state europene.

Eurodeputata olandeză Sophie in 't Veld (Grupul Renew Europe) a cerut Europol să lanseze o anchetă în urma dezvăluirilor făcute de presa elenă.

„Ce opreşte Europol să îşi folosească noile puteri pentru a începe o investigaţie? Există un interes comun european: securitatea Uniunii Europene, a instituţiilor sale şi a cetăţenilor săi”, a scris Sophie in 't Veld pe Twitter.

Personajele scandalului din Grecia Nikos Androulakis este europarlamentarul elen de opoziție (socialist) care a reclamat o dublă încercare de monitorizare a telefoanelor sale - o dată de către serviciul secret elen și a doua oară prin intermediul Predator, încercare ce ar fi fost, însă, evitată.

La începutul lunii august, la câteva zile de la izbucnirea scandalului de spionaj, șeful serviciului național de informații (EYP), Panagiotis Kontoleon, a demisionat. Guvernul grec a negat, public, achiziționarea softului Predator, produs de un mic startup din Macedonia de Nord, numit Cytrox. Dar dezvăluirile jurnaliștilor eleni care indică o utilizare la negru a softului de interceptare alimentează criticile la adresa guvernului elen.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a recunoscut interceptarea oponentului său, care însă ar fi încetat în momentul în care acesta a devenit lider al opoziției socialiste. Scandalul îi erodează însă popularitatea lui Mitsotakis, iar presa internațională scrie că deși și-a asumat să lupte împotriva corupției, nu a făcut altceva decât să îi încurajeze dezvoltarea.

Fenomenul spionajului accesibil oricui și-l permite pare a fi răspândit în special în state totalitare ori cu democrații tinere, neconsolidate.

O investigație canadiană a scos la iveală că Grecia este printre posibilii clienți ai Cytrox, alături de state precum Armenia, Egipt, Indonezia, Madagascar, Oman, Arabia Saudită ori Serbia.