Majoritatea persoanelor din Moldova care cad în capcana traficanților sunt șomeri, fără studii şi sunt originare din mediul rural. În acelaşi timp, femeile rămân cele mai vulnerabile în fața riscului de exploatare sexuală, în special femeile din regiunea găgăuză, care sunt cele mai vulnerabile în ceea ce priveşte traficul sexual în Turcia. Profilul victimelor traficului de persoane din ţara nostră a fost conturat în raportul Statelor Unite ale Americii privind traficul de persoane pentru anul 2023.

În cele mai dese cazuri, traficanții recrutează victimele prin contacte personale, dar folosesc și rețelele sociale. În ultimii ani, autoritățile vorbesc și despre copiii exploatați în pornografia infantilă online, în unele cazuri chiar de părinți. Au fost înregistrate cazuri când minorii sunt exploatați și în agricultură sau construcții. Au de suferit cel mai mult copiii abandonați de părinți, care locuiesc în orfelinate, sau din familii social vulnerabile, informează Europa Liberă cu referire la raportul SUA. 

Un alt risc îl prezintă regiunea transnistreană, care rămâne în afara controlului administrativ al Guvernului Republicii Moldova.

Raportul realizat de autoritățile americane arată că observatorii constată o scădere a eforturilor reprezentanților Transnistriei de a preveni și combate traficul de ființe umane, iar mai multe rapoarte exprimă îngrijorarea cu privire la abuzurile sistematice ale drepturilor omului în regiune.

Din cauza faptului că autoritățile din stânga Nistrului nu comunică despre acțiunile lor privind contracararea fenomenului, nu este clar amploarea lui. În consecință, nu au fost făcute investigații oficiale privind traficul de persoane în regiune, care „a fost o sursă predominantă pentru victimele traficului sexual din Moldova, în țări precum Polonia, Ucraina și Rusia”.

Raportul menționează că peste 50.000 de mii de refugiați, predominant femei și copii, care au fugit din Ucraina și au trecut granița cu R. Moldova în căutarea unui refugiu, sunt un alt grup extrem de vulnerabili la traficul de ființe uman.

Autoritățile Republicii Moldova nu îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, deși au fost înregistrate eforturi în acest sens, se precizează în raport.

Anul trecut, autoritățile moldovene au investigat 73 de cazuri de trafic de carne vie, dintre care 33 de cazuri cu scop de exploatare sexuală, 39 de cazuri cu scop de exploatare prin muncă. Numărul anchetelor a fost în creştere faţă de anul 2021, când s-au desfăşurat 57 de investigaţii. În acelaşi timp, anul trecut au fost doar şase persoane condamnate pentru trafic de carne vie, pe când în 2021 au fost condamnate 44 de traficanţi.